Câți bani a dat fiecare ieșean la bugetul local? Comparații între municipiul Iași și comunele din județ

Programele de finanțare europene, dar și cele naționale – cum e „Anghel Saligny” – sunt surse principale de investiții pentru orice administrație locală. Uneori, vine și sprijin guvernamental, destinat de obicei plății unor datorii mai vechi sau chiar funcționării aparatului administrativ.

Gestionarea investițiilor depinde însă de forța financiară a fiecărei primării. Dacă Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor au arătat cât de departe se poate merge în materie de investiții, la Iași lucrurile sunt cu mult mai simple.

Sunt însă și primării mici care trag de bugetele lor ca să încapă cât mai multe investiții cu finanțare din afară. Ștefan Timofte, de la Tomești, ne-a explicat că limita este impusă de câtă cofinanțare poate să asigure – pentru că unele proiecte cer chiar 50-50 la sută.

• Primăriile ieșene au stat și anul trecut cu mâna întinsă la guvernul de la București

Alte primării – precum cea de la Răducăneni, care vrea să asfalteze un drum de 5,5 km între două din satele sale – se resemnează și întind lucrarea pe mai mulți ani, ca să poată să adune la buget banii necesari. Marea majoritate a administrațiilor locale preferă să nu recurgă la credite încă, astfel că baza rămâne ce se adună din veniturile proprii, adică din impozitele și taxele locale.

Bani din impozite și taxe locale

Dar cât reușește o primărie să adune de-a lungul unui an? Știm doar suma realizată, nu și pe cea prognozată la începutul acelui an. Altfel spus, gradul de colectare rămâne secret.

În schimb, pe baza raportărilor pe care fiecare unitate administrativ-teritorială le face, putem să comparăm cu cât a contribuit fiecare locuitor la bugetul local în ultimii doi ani. În municipiul Iași, de exemplu, cu exact 2757,64 de lei în 2023 și cu 2738,91 de lei în 2022. Așadar, 20 de lei diferență.. Anul trecut, fiecare cetățean cu domiciliul oficial în comună a sprijinit bugetul local cu 2196 de lei.

• Cum s-au „evaporat” politic reţelele de gaz din judeţ? Iaşul lui Alexe va trage gaz pe banii Guvernului în 16 comune, Suceava lui Flutur în 52

Podiumul este completat de Țuțora (1589 lei/cap de locuitor), urmată foarte aproape de Valea Lupului (1586 de lei). De altfel, locuitorii Zonei Metropolitane Iași sunt cei mai „darnici”, în Top 10 făcându-și loc doar Tg. Frumos.

Când numărul de locuitori doar pe hârtie nu ajută

La capătul opus, locuitorii din Scânteia au adus cei mai puțini bani la propriul buget, 480 de lei anul trecut, în creștere totuși față de 2022, când au contribuit cu câte 398 de lei. În acest caz este și dezavantajul unei populații crescute artificial: peste 14 mii de oameni figurează cu domiciliul aici, în vreme ce la ultimul recensământ au fost găsiți doar 5,5 mii. Aceeași situație și la Prisăcani și Moșna – reprezentate pe hartă cu alb. Mai puțin de 600 de lei au mai dat la bugetul local doar cei din Popești și Costuleni. Sunt aceleași comunități care au încheiat clasamentul și în 2022. Practic, deși bugetele primăriilor au primit mai mulți bani de la propriii cetățeni, gradul de sărăcie sau bogăție al fiecărei UAT nu s-a schimbat.

LEGENDĂ: Cum s-a dezvoltat județul în 2022 și 2023? Este ușor de remarcat că, în privința veniturilor proprii pe cap de locuitor la bugetele locale, s-au menținut coridoarele nord-sud care alternează de la bogați la săraci și invers. Astfel, după Zona Metropolitană Iași urmează centrul parcă și mai sărac al județului, apoi comunitățile ceva mai bogate din partea de vest, care încă nu și-au găsit o formă similară de coeziune. 

Mâna lungă a Guvernului

Pe de altă parte, așa cum am mai relatat, în privința gradului de autofinanțare, care este un indicator al contribuției exclusiv locale la bugetul propriu, Miroslava își păstrează poziția de frunte: 37,6 la sută, deși în scădere față de 2022, când a fost 43,1 la sută în raport cu sumele virate de Guvernul de la București. Valea Lupului se menține pe locul 3 (33,12 la sută), iar pe locul secund a trecut Rediu, în locul municipiului Iași (33,15 la sută, față de 27,36 la sută pentru Municipalitatea ieșeană).

• Un sfert din judeţ a intrat degeaba în UE. Topul comunelor după fondurile europene atrase

De altfel, acest indicator a fost mai mic anul trecut față de 2022 pentru toate cele 99 de UAT-uri din județ – 98 de primării și Consiliul Județean. CJ încheie clasamentul, cu doar 1,56 la sută. Grade de autofinanțare mai mici de 4 la sută mai au doar comunele Cucuteni și Ceplenița.

Publicitate și alte recomandări video