
Într-o parte a României, familiile își permit să economisească sau să meargă în vacanțe, în timp ce în alta fiecare leu este numărat cu grijă, de la o lună la alta. Cifrele Institutul Național de Statistică confirmă această realitate dură: decalajele economice dintre regiunile României sunt mai mari ca oricând.
În trimestul al treilea din 2024, gospodăriile din Regiunea Nord-Est au rămas cu o sumă medie de 573 de lei după plata tuturor cheltuielilor, adică mai puțin de jumătate din suma care a rămas în portofelul mediu al unei gospodării din România și doar un sfert din banii care le-au prisosit celor din Regiunea București-Ilfov.
Bani de buzunar de patru ori mai mulți în zona București-Ilfov
Dacă ar fi să ne uităm la cum stau românii cu banii după ce își acoperă cheltuielile lunare, tabloul e departe de a fi echilibrat. În București-Ilfov, populația rămâne în medie cu 2.225,74 lei pe gospodărie (circa 445 euro), ceea ce înseamnă că au un nivel de trai mai confortabil comparativ cu restul țării. Dar dacă ne mutăm privirea spre Nord-Est, situația devine îngrijorătoare: doar 572,73 lei (114,5 euro) rămân în buzunar după ce toate facturile și cumpărăturile sunt achitate.
Acestea sunt însă doar extremele. Revoltătoare e și diferența substanțială dintre banii care rămân la dispoziția gospodăriilor de moldoveni și sumele medii calculate pentru România. Mai clar, scăzând toatele cheltuielile medii ale unei gospodării din România din veniturile medii pe gospodărie, rănâne o diferență de 1.242,3 lei (248,46 euro). Aplicând același calcul pentru gospodăriile din Regiunea Nord-Est, suma e cu peste jumătate mai mică.
Dacă tragem linie, Nord-Vestul și Centrul stau destul de bine, cu valori peste media națională, în timp ce regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia se zbat la coada clasamentului. Totuși, Sud-Muntenia a avut o evoluție surprinzătoare și chiar a reușit să treacă peste media națională, ceea ce arată că lucrurile se pot schimba cu investiții și politici economice eficiente.
Ce înseamnă toate aceste cifre? Simplu: disparitățile economice dintre regiunile României sunt evidente și în ceea ce privește veniturile disponibile ale gospodăriilor după realizarea cheltuielilor medii lunare.
Față de 2023 (trimestul III), suma de bani disponibilă în gospodării a crescut cu 9% (adică 47,24 lei) în Regiunea Nord-Est, una dintre cele mai modeste la nivel național. Diferența este infimă în comparație cu alte regiuni care au înregistrat salturi spectaculoase. Spre exemplu, Sud-Muntenia a avut cea mai mare creștere procentuală, de 170,53%, ceea ce a dus venitul disponibil de la 488,66 lei în 2023 la 1.322 lei în 2024. Aceasta reprezintă o creștere de aproape 18 ori mai mare decât cea înregistrată în Nord-Est.
Situație oarecum similară și în Sud-Est
Situația este la fel de contrastantă și în comparație cu Sud-Estul țării, unde gospodăriile au reușit să-și majoreze venitul disponibil cu 86,15%, ajungând la 838,28 lei în 2024. Regiunea Nord-Vest, care pleca de la un nivel mai ridicat decât Nord-Estul în 2023, a cunoscut o creștere de 56,34%, ajungând la 1.447,24 lei. Regiunea Centru a urmat un traseu similar, cu un avans de 55,45%, ceea ce a dus venitul disponibil la 1.429,14 lei. Sud-Vest Oltenia, o altă zonă care tradițional a avut dificultăți economice, a reușit să crească cu 54,75%, atingând 1.135,34 lei.

Ce ce bani din venituri rămân în medie gospodăriile din România (pe regiuni) după realizarea cheltuielilor medii lunar/Sursă date: Institutul Național de Statistică
În contrast, București-Ilfov, cea mai prosperă regiune a țării, a avut o creștere de doar 6,17%, însă aceasta s-a tradus într-o majorare de 129,27 lei, ceea ce a adus venitul disponibil la un impresionant 2.225,74 lei. Chiar și regiunea Vest, care a avut una dintre cele mai modeste creșteri procentuale, de 9,19%, a reușit să ajungă la 1.099,85 lei, depășind considerabil nivelul din Nord-Est.
Care este cauza acestui decalaj anorm?
În medie, la nivel național, gospodăriile au înregistrat o creștere de 42,95% a veniturilor disponibile, ajungând la 1.242,30 lei. Acest lucru evidențiază faptul că, în timp ce majoritatea regiunilor au beneficiat de creșteri substanțiale, Nord-Estul a rămas mult în urmă, consolidând statutul său de regiune cu resurse financiare limitate.
Această situație reflectă realități economice mai largi, precum nivelul mai scăzut al salariilor, investițiile reduse și oportunitățile economice mai puține din Nord-Est comparativ cu alte regiuni ale țării. Dacă nu se iau măsuri pentru reducerea acestor decalaje, România riscă să se împartă tot mai clar între regiuni prospere și altele condamnate să lupte pentru supraviețuire.
Publicitate și alte recomandări video