Județul are două „orașe fantomă”, mai mari ca Pașcaniul. Unde sunt și cum votează cei 70.000 de cetățeni invizibili?

Câți basarabeni sunt în această situație, de a avea dublă cetățenie? Numai în Iași ar exista, scriptic, aproximativ 70.000 de cetățeni din Republica Moldova. Adică, comparativ, mai bine de două orașe precum Pașcaniul, care de fapt nu există, sunt „fantomă”. Sunt cei care și-au făcut pașapoarte la noi, în baza unui domiciliu în județ, real sau doar în acte, dar mulți doar pentru a putea pleca la muncă în Occident. De fapt, numărul basarabenilor care obțin și cetățenie românească, cu drept de a munci în spațiul UE, crește în fiecare zi.

Doar unul din șapte locuiește efectiv aici

Cifra cetățenilor din Republica Moldova care și-au făcut pașaport românesc la Iași pentru a lucra în țările UE, inclusiv România, se apropie oficial de 70.000. Dintre aceștia, în realitate ar locui sau ar studia în județul Iași puțin peste 10.000. Ceilalți, adică circa 60.000 de persoane, ar locui doar „pe hârtie” în județul Iași, ei doar folosindu-se de cetățenia românească pentru a lucra în Occident.

Cifra a crescut de la an la an. De exemplu, în anul 2015 erau aproximativ 30.000 de basarabeni cu cetățenie românească, iar numărul a crescut constant. Totuși, o cifră reală a cetățenilor basarabeni cu buletine de Iași nu există, și nici cifra reală a celor care locuiesc efectiv în județul nostru. Nici măcar Consulatul Republicii Moldova în România nu deține astfel de cifre. „Cetățenii din Republica Moldova care au pașapoarte românești și locuiesc efectiv în Iași, în sensul că au loc de muncă sau copii, depășește cifra de 10.000. Nu se știe câți sunt efectiv, deoarece ei mai pleacă în străinătate, apoi vin, merg din nou în Republica Moldova, și tot așa. Cifra este schimbătoare mereu. Dar, în total, avem cam 70.000 de oameni cu dublă cetățenie în Iași; cei mai mulți lucrează în Occident”, ne-a spus un oficial din Republica Moldova.

Casele cu mii de „fantome”

Cei mai mulți dintre cetățenii din Republica Moldova au obținut buletine de Iași plătind nelegal o „luare în spațiu” prin localități din județ, sau chiar în municipiul Iași. De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă, uneori de ordinul miilor. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. În satul Cozia din comuna Costuleni, judeţul Iaşi, de exemplu, locuiau în anul 2020, pe hârtie, peste 2.000 de persoane. Ori, satul abia are câteva zeci de case. Cei care mai trec din când în când pe acolo, când au nevoie de câte un act de la primărie, nici nu ştiu cum se numeşte satul care le este domiciliu.

Aceeaşi situaţie este şi în comunele Moşna, Răducăneni sau Grajduri, tot din judeţul Iaşi. Un apartament din comuna Moşna este domiciliu pentru 3.000 de persoane, toate din Republica Moldova. În comună ar mai exista câteva case în care sunt luaţi în spaţiu cetăţeni basarabeni, doar că nu la fel de mulţi. Iar pentru fiecare contract încheiat, proprietarul spaţiului ar lua şi bani.

Până nu de mult la Iași la Pașapoarte se venea cu microbuzul, dis de dimineață

În prezent, cei care vin în Iași să își facă pașapoarte nu se mai înghesuie, ca în anii trecuți, când soseau cu microbuzele, cu noaptea în cap, să prindă rând. „Acum vin singuri, vin mai rar. Nu în fiecare zi”, ne-a spus Vlad Simion, șeful Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte Iaşi. Instituția nu are o cifră exactă a numărului de pașapoarte sau a cererilor procesate a persoanelor din Republica Moldova. Totuși, dacă în județul Iași ar locui peste 10.000 de basarabeni, la alegerile de duminică, 20 octombrie 2024, mai puțini de jumătate au venit să voteze la referendumul privind schimbarea Constituției pentru a facilita aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, sau la alegerile prezidențiale. În Iași, unde s-au organizat două secții de votare pentru moldovenii stabiliți sau care studiază în județ, rezultatele au fost covârșitor în favoarea integrării europene. Totuși, din cele 10.000 de buletine de vot tipărite, s-au prezentat la urne aproximativ 4.200 de alegători. Dintre aceștia, peste 91% au votat în favoarea aderării, un procent semnificativ mai mare decât media de 77% înregistrată la nivelul diasporei, și unul net superior celui de 50,4% la nivel general. Un calcul simplu arată așadar că, la Iași, rata de participare la acest scrutin al basarabenilor este de doar circa 6%. Mult sub procentul de 50%, la nivel general, dar explicația ține de considerentele prezentate mai sus.

Publicitate și alte recomandări video