Câți dintre tinerii din generația Z ar merge să lupte în cazul în care România ar fi atacată? Sondaj ad-hoc printre studenții ieșeni

Discuțiile despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu au revenit în prim-plan în mai multe țări europene, iar în România, unde armata este acum bazată exclusiv pe voluntariat, se observă o reticență tot mai mare în rândul tinerilor față de ideea de a se înrola.

„Cred că aș pleca cât mai departe”

Întrebați despre disponibilitatea de a lupta pentru țară, mulți tineri din Iași au răspuns fie ezitant, fie categoric negativ. Motivele invocate sunt diverse: lipsa pregătirii militare sau frica de moarte.

Teodor Dănilă vede implicarea sa într-un posibil război direct proporțională cu protejarea familiei și a comunității.

„Cu siguranță aș lupta. Trebuie să ne protejăm țara pentru că facem parte din ea, contribuim la ea și trebuie să contribuim și în modul ăsta, dacă nu mai sunt trupe sau dacă e să vină oameni peste noi. Ne protejăm familia”, a spus tânărul.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Nu cred că avem resurse astfel încât să luptăm. Depinde și cine ne atacă, dacă e Rusia sau nu, dar cred că aș pleca cât mai departe și aș încerca să mă bucur de viața mea. Până la urmă sunt tânără”, a declarat Lavinia.

„Depinde despre ce țară e vorba”

În plus, pentru tineri depinde și cine e atacatorul.

„Depinde. E 50-50. Depinde și despre ce țară este vorba, despre ce oportunități. Probabil pe moment aș fi dispusă, dar după…dacă aș sta și m-aș gândi mai bine, nu știu dacă chiar aș ajuta mergând în armată sau luând parte la anumite acțiuni militare”, a declarat Petronela Cărucieriu, studentă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Pe de altă parte, un număr redus de tineri au declarat că, în caz de amenințare reală, ar fi dispuși să apere România, însă mai degrabă în roluri non-combatante, precum asistență medicală.

„Eu aș pleca, pentru că nu cred că aș avea cum să contribui într-un război. Mai ales ca femeie sau în domeniul în care activez eu. Sau aș avea ce face, dar nu acum, ci după ce mi-aș finaliza studiile”, a precizat Izabela, studentă la medicină.

Colega de facultate a Laviniei este de aceeași părere.

„La fel, aș pleca, pentru că dacă aș termina facultatea și aș ști că pot ajuta niște oameni, da. Însă în momentul de față sunt total neputincioasă”, a subliniat Ștefania.

„Aș merge, dar sper să nu se întâmple asta niciodată”

O altă studentă, din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași (USV) a ținut să precizeze că ar fi dispusă să se alăture Armatei, dacă acest fapt ar fi absolut necesar.

„Aș vrea să merg, dar să sperăm că nu o să se întâmple asta niciodată. Cred că dacă chiar fi o necesitate, da, aș fi dispusă să lupt. Chiar nu mi-am pus niciodată întrebarea aceasta”, a menționat aceasta.

Eugen, un tânăr moldovean, consideră că fiecare cetățean are un rol în protejarea națiunii, nu doar prin contribuția de zi cu zi, ci și prin apărarea sa în situații critice.

„Nu am cetățenie română, sunt din Republica Moldova, dar în cazul războiului eu m-aș duce, fiind un lucru normal să-ți aperi patria. Îmi place, e frumos aici, mai ales că foarte multe rude la am din România”, a declarat studentul la USV Iași.

Tinerii din Europa nu sunt interesați de recrutare

Această perspectivă nu este specifică doar României. În întreaga Europă, statele NATO se confruntă cu o criză de recrutare și cu un interes scăzut al tinerilor pentru cariera militară. Potrivit „The Economist”, citat de News.ro, numeroase țări nu doar că vor să-și păstreze forțele armate, ci și să le extindă, însă acest demers se dovedește a fi o provocare dificilă.

Spre exemplu, forţele armate olandeze numără 49.000 de membri, iar anul trecut, înrolarea regulată a adus doar 3.600 din cei 5.000 de soldaţi noi planificați. De asemenea, până în 2030, Germania speră să îşi mărească efectivele de la 182.000 la 203.000 de soldaţi, iar Franţa de la 240.000 la 275.000.

Pe de altă parte, în Suedia toți tinerii completează chestionare de serviciu militar, țara reprezentând însă o excepție.

„În loc ca tinerii să devină mai ostili în raport cu forţele armate, în Suedia, dimpotrivă, serviciul obligatoriu pare să-i facă mai entuziaşti. În sondajele efectuate la finalul perioadei de stagiu, «aproximativ 80% dintre recruţi ar recomanda altor tineri să facă serviciul militar», afirmă Pal Jonson, ministrul apărării. Cam 30% dintre ei se înrolează apoi din nou ca soldaţi sau rezervişti. Deoarece numărul de tineri care se califică este mai mare decât cel necesar, doar cei mai buni candidaţi reuşesc să se înroleze, iar serviciul militar este foarte bine văzut în CV”, apare pe curs de guvernare.ro.

Totuși, în fața unor amenințări externe tot mai vizibile, întrebarea rămâne deschisă: ar putea evenimentele internaționale să schimbe percepția tinerilor care au crescut într-o perioadă de pace relativă asupra armatei și apărării naționale?

 

 

Publicitate și alte recomandări video