anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

TERITORII SUBIECTIVE

Câţi locuitori mai sunt în Republică?

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +
Marea nemulţumire a societăţii civile favorabile României din Republica Moldova a constat în această degradare nejustificată a numărului persoanelor ce s-au declarat români.

 Între datele preliminarii şi cele finale ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din Republica Moldova (RPL) 2014 există pentru unele unităţi teritoriale diferenţe atât de mari, încât este imposibil să identifici o explicaţie cât de cât raţională a acestora.

În ceea ce priveşte dimensiunea demografică, de departe cel mai mare salt în acest interval l-a suferit Municipiul Chişinău. De la 469.402 locuitori înregistraţi la recensământ (492.000 daţi publicităţii ca date preliminare!), datele oficiale finale au ajuns la 662.836 locuitori, iar oraşul propriu-zis a înregistrat un salt la fel de spectaculos – de la 339. 097 persoane înregistrate, la 532.513 locuitori. Diferenţele din interiorul Municipiului Chişinău, pe care le găsim aproape exclusiv la nivelul oraşului propriu-zis, nu-şi găsesc motivaţii raţionale.
O motivaţie neoficială a intervenţiei statistice brutale pentru capitala Republicii invocată de autorităţi, e că nu au fost recenzate decât două treimi din populaţia oraşului propriu-zis. De ce? De unde ştiu domniile lor că doar atâţi chişinăueni au fost recenzaţi? Nu vă pot lămuri! Dar mai găsim în presa din Republica Moldova câteva spuse ale responsabililor RPL, care vin în apărarea rezultatelor obţinute. Aceştia invocă statisticile parţiale care se realizează în Germania, care sunt apoi extrapolate la nivelul teritoriului naţional. O astfel de construcţie statistică nu e recensământ, oricât de apropiate ar fi datele estimate de realitatea din teritoriu. Mai mult, într-o astfel de intervenţie, ipotezele de lucru sunt stabilite de la început, nu post-factum!
“Câţi locuitori au ieşit la Chişinău?”întreabă şeful, oricare a fost el. “339 de mii”, răspunde subalternuloricare a fost el. “Du-l la peste 500 de mii şi caută o motivaţie rezonabilă pentru intervenţia statistică. Şi să nu dai publicităţii datele astea!” Cam aşa cred că au stat lucrurile cu modificările statistice, mai ales că în această intervenţie găsim şi cea mai mare parte a diferenţei de 200 de mii locuitori dintre datele finale şi cele preliminare.
Într-o atare situaţie, cum să ai încredere în indicatorii secundari obţinuţi şi mai ales în structurile populaţiei? Apropos de acestea din urmă, cel puţin din punctul de vedere al structurii etnice diferenţele dintre datele preliminre si cele finale sunt uriaşe, iar metamorfozele sunt radicale şi “îndreptate” într-o manieră politică. “Potrivit datelor preliminare ale recensământului populaţiei efectuat în 2014, 56,8% (1.655.326) s-au declarat moldoveni, 23,2% (675.299) români, 7,6% ucrainieni (221.992) şi 5,46% ruşi (159.065)” – cf. Digi24 RECENSĂMÂNT. Cât de români se simt moldovenii de peste Prut (02.01.2015) – nu am mai găsit surse oficiale moldoveneşti. Datele finale relevă o cu totul altă situaţie: 75,1% (2.068.058) s-au declarat moldoveni, 7,0% (192.800) români, 6,6% ucrainieni (181.035), 4,6% (126.010) găgăuzi şi 4,1% ruşi (111.726).”
Marea nemulţumire a societăţii civile favorabile României din Republica Moldova a constat în această degradare nejustificată a numărului persoanelor ce s-au declarat români. Pentru a explica această mare diferenţă, care a survenit - probabil şi ca urmare a schimbărilor politice din acest interval, în ecuaţia recensământului au fost introduse (tot post-factum!) două noţiuni: etnie şi naţiune. Am să redau un pasaj din articolul Marţienii din recensământul anului 2014 (timpul.md. – 31 Martie 2017).
 “… jurnaliştii au insistat la acest aspect (etnie vs. naţionalitate – n.r.) şi l-au întrebat pe funcţionar la care întrebare va fi fixat răspunsul – la apartenenţa etnică sau la naţionalitate.
Recenzorii au pus întrebarea şi oamenii au răspuns aşa cum au înţeles ei. Oamenii s-au identificat după cum simt ei şi aşa s-a scris în chestionar. Noi la prelucrarea datelor am fixat aşa cum a fost scris. Spre exemplu dacă ne spune că omul este marţian aşa şi fixăm. Nu putem să-l influenţăm chiar dacă nu există aşa naţionalitate sau apartenenţă etnică. El avea acest drept şi noi am fost obligaţi să scriem orice ne spune chiar dacă se identifică ca elf, prinţ sau cenuşăreasă. La sfârşitul chestionarului persoana recenzată şi-a pus semnătura şi confirmă că a fost corect în toate răspunsurile. Aceasta este garanţia lui, dar şi a noastră, a declarat Vitalie Valcov, directorul general BNS.
Apartenenţa etnică = totalitate a trăsăturilor culturale istorice psihice etc. ce caracterizează o comunitate umană distinctă, constituită într-un spaţiu geografic determinat.
Naţionalitate = apartenenţa unei persoane la o anumită naţiune; cetăţenie.
(Conform Noului Dicţionar Universal al Limbii Române, Editura Litera Internaţional, 2006)”
 
Aceste precizări sunt inutile în ecuaţia RPL, pentru că în bazele de date finale oferite publicului nu apare indicatorul naţionaliate. De fapt, având în vedere că (probabil) peste 99% dintre cei ce au fost recenzaţi au naţionalitate moldovenească, un astfel de indicator ar fi inutil din punctul de vedere statistic, prin banalitatea lui. În bazele de date ce relevă structurile etno-lingvistice nu apar decât etnia, limba maternă, limba vorbită de obicei. Ca urmare, ceea ce precizează într-o manieră semidoctă autorităţile sunt doar vorbe menite, cred ei, să adoarmă vigilenţa moldovenilor. Mă rog, posibil ca unii să fie mulţumiţi de intervenţiile statistice.
În speranţa că nu veţi avea nevoie de datele statistice ale RPL 2014, vă spun la revedere. Pe data viitoare.
 
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.