Câţi (mai) suntem?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Câţi (mai) suntem?

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Un răspuns din perspectiva statisticii oficiale.

Un clasament al celor mai frecvente întrebări referitoare la statisticile oficiale plasează indubitabil pe prima poziţie cele din domeniul demografiei (efectivul, structura şi evoluţia populaţiei), urmate de statistica forţei de muncă (efectivul salariaţilor, câştigurile salariale, evoluţia puterii de cumpărare a salariului) şi, pe poziţia a treia, cele privind indicii preţurilor de consum (preţurile la bunurile alimentare, nealimentare şi servicii, care arată cum evoluează inflaţia). În fiecare lună sunt întrebat: câţi (mai) suntem, care este populaţia judeţului Iaşi, am depăşit un milion de locuitori, nu-i aşa că suntem al doilea judeţ după municipiul Bucureşti, după numărul populaţiei?

Pentru fundamentarea indicatorilor care descriu efectivul, structura şi mişcarea populaţiei, statistica demografică utilizează date din surse administrative (de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date-Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcţia Generală de Paşapoarte), date din surse statistice (rezultatele de la Recensămintele Populaţiei şi Locuinţelor, în special cele privind natalitatea şi mortalitatea. În statistica populaţiei se lucrează de regulă două concepte: „populaţia după domiciliu” (permanent resident population) şi „populaţia stabilă” (resident population).

Populaţia după domiciliu („legală”) reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ţine cont de reşedinţa obişnuită, de perioada şi/sau motivul absenţei de la domiciliu. Acest indicator este diseminat la data 1 ianuarie, respectiv la 1 iulie a anului de referinţă. De exemplu, la 1 iulie 2020, populaţia după domiciliu a judeţului Iaşi era de 968.512 persoane. La 1 iulie 1992, populaţia după domiciliu a judeţului Iaşi era de 823.129 persoane. Din aceste date, rezultă că, timp de 18 ani, populaţia după domiciliu a judeţului nostru a crescut cu 145.383 de persoane. Această creştere poate fi pusă pe seama imigraţiei cetăţenilor din Republica Moldova care au obţinut cetăţenia română cu domiciliul pe raza administrativă a judeţului Iaşi, tinerilor care au venit din judeţele învecinate la studii în Iaşi şi au rămas aici fiind atraşi de locurile de muncă mai bine salarizate, de oportunităţile educaţionale, culturale, de petrecere a timpului liber şi, evident, pe seama sporului natural pozitiv (diferenţa dintre naşteri şi decese) înregistrat de judeţul Iaşi până în anul 2019.

Populaţia stabilă („rezidentă”) se referă la toate persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Prin reşedinţa obişnuită se înţelege locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada de odihnă, fără a ţine seamna de absenţele temporare de la domiciliul de reşedinţă pentru petrecerea vacanţelor, pelerinaje, turism, deplasări pentru afaceri. Totodată, populaţia stabilă sau rezidentă ia în calcul doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă (raportare). În stabilirea volumului (efectivului) populaţiei stabile se au în vedere persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat spre alte ţări. Populaţia stabilă a judeţului Iaşi la 1 ianuarie 2020 era de 792.692 persoane. Diferenţa dintre populaţia după domiciliu şi populaţia stabilă se explică prin migraţia externă temporară şi prin schimbările de domiciliu din judeţul Iaşi în alte judeţe ale ţării.

Accesarea bazei de date TEMPO a Institutului Naţional de Statistică oferă date doar pentru indicatorul „populaţia după domiciliu” pe localităţi, nu şi pentru indicatorul „populaţia stabilă” diseminat doar la nivel naţional, pe regiuni şi judeţe. În lipsa unor date operative privind populaţia stabilă (rezidentă) a unei localităţi trebuie să consultăm datele de la ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor (RPL). Conform RPL-runda 1992, populaţia stabilă a judeţului Iaşi era de 811.342 persoane, la RPL-runda 2002 a fost de 816.910 persoane, iar la RPL-runda 2011 a fost 772.348 persoane. Sociologul şi demograful Traian Rotariu consideră că, în analiza structurii populaţiei pe vârste, sexe, stare civilă, sunt importante datele furnizate de cercetările demografice exhaustive de tipul recensământului populaţiei şi locuinţelor (RPL) cu precizarea că aceste date nu coincid întotdeauna cu începutul sau sfârşitul unui an calendaristic. În acest sens, pentru anumite analize se recalculează, pe baza structurilor la recensământ, situaţia la cea mai apropiată dată de începutul sau finele anului calendaristic faţă de care se plasează momentul înregistrării.

În analiza populaţiei şi structurii demografice se utilizează mai multe criterii de clasificare a populaţiei pe vârste. INS furnizează variabila populaţia după „vârsta în ani împliniţi”, populaţia pe categorii de vârstă sau „clasificarea cincinală”: 0-4 ani, 5-9 ani... până la 85 de ani şi peste. Clasificarea „pe grupe mari de vârstă” (0-14 ani, 15-64 ani, 65 de ani şi peste) pune în evidenţă anumite fenomene demografice cum ar fi îmbătrânirea populaţiei sau procese care ţin de dinamica forţei de muncă: populaţia de tineri sau „grupa persoanelor tinere” cu vârste până la 15 ani; populaţia adultă cu vârste cuprinse între 15-64 ani, care corespunde populaţiei active din punct de vedere economic; populaţia vârstnică („vârsta a treia”) cu vârste de 65 de ani şi peste. Din însumarea efectivului populaţiei tinere cu efectivul populaţiei vârstnice rezultă populaţia inactivă sau „dependentă” din punct de vedere economic. Din punct de vedere demografic, vârsta de 15 ani marchează momentul în care persoanele de gen feminin devin fertile (populaţia fertilă cuprinde femeile cu vârste între 15-49 de ani), iar din punct de vedere economic, vârsta de 65 de ani marchează momentul pensionării sau ieşirii din câmpul muncii. În funcţie de această „clasificare trihotomică” se calculează indicatori demografici ca „raportul de dependenţă”, „indicele de îmbătrânire demografică” (ageing index), „raportul de dependenţă al tinerilor”, „raportul de dependenţă al vârstnicilor”, „ponderea populaţiei tinere”, „ponderea populaţiei vârstnice”.

Anul acesta a demarat organizarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor-runda 2021, un recensământ istoric pentru România. La acest recensământ, datele privind populaţia ţării vor fi culese pentru prima dată utilizându-se mijloace digitale (tablete electronice), în acest fel scurtându-se perioada de analiză, procesare, validare şi diseminare a datelor statistice. Apoi, populaţia care dispune de competenţe digitale (lucrul pe calculator, tabletă electronică, telefon mobil etc.) are posibilitatea să se autorecenzeze, aspect extrem de important în contextul pandemic actual. În luna martie 2021 s-a derulat un recensământ de probă (autorecenzare şi recenzare de către operatori statistici) cu scopul de a testa capacitatea de colectare, stocare şi prelucrare a datelor statistice privind populaţia şi locuinţele, de a calibra instrumentul de lucru (chestionarul în format electronic, instalat pe tabletă). Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor propriu-zis se va desfăşura în semestrul I al anului viitor (2022). Atunci vom avea date noi privind populaţia stabilă (rezidentă) pe localităţi.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ziua Regalităţii

Lucian DÎRDALA

Ziua Regalităţii

În mod normal, societatea românească va descoperi, în timp, de ce această zi merită celebrată: va fi, probabil, un proces similar celui de (re)descoperire a rolului jucat de instituţia monarhică în istoria secolelor XIX-XX.

Filmuletul zilei

opinii

Iluzii de primăvară

Nichita DANILOV

Iluzii de primăvară

Lebăda îşi croia netulburată mersul maiestuos alunecând pe luciul apei, în timp ce în jurul ei un cârd de răţuşte agitate se cufundau în apă şi ieşeau la suprafaţă chiar pe sub burta ei, făcând o gălăgie infernală. Lebăda însă plutea imperturbabilă, ignorând cu totul cârdul de raţe şi tot ce era în jur.

La ordin, Führer! Un spectacol de colecţie

Dana ȚABREA

La ordin, Führer! Un spectacol de colecţie

Pe muchia fragilă ce desparte ura de adoraţie, pot apărea relaţii toxice susţinute de sentimente contradictorii succesive sau chiar simultane. Monodrama La ordin, Führer! scrisă de autoarea austriacă Brigitte Schweiger, cu un uşor caracter autobiografic (bunica scriitoarei a murit într-un lagăr de concentrare), investighează frenezia care-a cuprins minţile oamenilor odată cu apariţia hitlerismului.

De Ziua Tatălui

Michael ASTNER

De Ziua Tatălui

În august 2011, am scris un text dedicat memoriei tatălui meu, o baladă bilingvă în germană şi-n săseşte (varianta amnăşană). Anul trecut, într-una din lungile seri de noiembrie (la Amnaş fiind), am tradus balada.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Etaju 3

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.