EXCLUSIV: Accident şocant în CUG: A scos capul din canal şi a fost ucis de o maşină (FOTO- UPDATE)
Un barbat a intrat într-un canal pentru verificarea unor apometre, iar când a scos capul (...)
citeste totvineri, 20.05.2022
Populaţia României s-a diminuat după 2002, de la 21,7 milioane, la 20,1 milioane (în 2011) şi 19,4 milioane (estimare la 1 ianuarie 2019 - cf. INSSE). Din perspectivă relativă, populaţia municipiilor şi oraşelor a înregistrat o uşoară scădere, de la 55%, la 54,2%. Însă, dacă ne referim la valorile absolute, e vorba de un declin semnificativ de 707 mii locuitori. La o privire superficială nu putem separa într-o manieră netă categoriile de mărime ale oraşelor ce au alimentat această involuţie.
În general, oraşele intermediare, cele care din perspectivă sistemică (nu demografică!) nu se impun prin servicii care să le creeze un hinterland de dimensiuni regionale, au alimentat într-o proporţie mai mare descreşterea populaţiei urbane. Această categorie cuprinde deopotrivă oraşe de talie mare (Galaţi, Ploieşti, Brăila etc.), dar şi oraşe de talie medie (Petroşani, Hunedoara, Reşiţa, Piatra Neamţ, Roman etc.), care au alimentat zona shrinking cities pe toată perioada analizată. Apartenenţa la categoria oraşelor în declin a majorităţii absolute a centrelor urbane a fost dată de fragilitatea funcţională. Cel mai adesea, aceste oraşe erau monofuncţionale - una sau două mari întreprinderi industriale de talie importantă dictau poziţia lor în ierarhia urbană. De fapt, dezindustrializarea a cuprins întregul spectru urban, însă unele oraşe au avut o capacitate de rezilienţă mai mare. Timişoara şi Clujul, oraşe ce se impun la nivel regional din perspectivă funcţională, dar care sunt şi bine situate în raport cu nucleul central al UE, au depăşit faza de declin demografic încă din intervalul intercenzitar 2002-2011; Iaşul, asemănător oraşelor amintite, cu un hinterland regional, a depăşit faza de declin şi a înregistrat o creştere demografică importantă imediat după criza economică mondială de la finalul deceniului trecut, ce s-a prelungit în România şi în primii ani ai deceniului nostru.
Acest gradient de dezvoltare atât de vizibil în ceea ce priveşte evoluţia marelui oraş e specific şi oraşelor intermediare. Accesibilitatea mai mare la nucleul dur al UE a dus la temperarea sau chiar la stoparea declinului demografic al unor centre urbane intermediare ce au devenit atractive pentru investiţiile străine; majoritatea acestor oraşe sunt localizate în Transilvania şi pe faţada vestică a ţării; în răstimp, oraşele României extracarpatice şi-au continuat declinul. Chiar dacă oraşele vestice nu şi-au recuperat până în prezent dimensiunea demografică înregistrată la recensămintele din 2002 sau 2011, faptul că au avut un declin mai moderat în raport cu cele din România extracarpatică le-a propulsat în ierarhia naţională.
Metamorfozele structurii sistemului urban al României, în condiţiile evoluţiei bazate pe competitivitatea teritorială, sunt foarte vizibile la vârful ierarhiei urbane. Clujul, Timişoara şi Iaşul s-au detaşat din masa celor 7 oraşe (alături de cele 3 oraşe deja aminite, ne referim şi la Braşov, Constanţa, Craiova şi Galaţi) ce secondau Bucureştiul - situaţie încă manifestă în 2002. Această structură planificată pe parcursul evoluţiei în condiţiile perioadei totalitare e de domeniul trecutului. Scăderea demografică agresivă a Galaţiului îl plasează în prezent în zona oraşelor intermediare, iar creşterea modestă (ce caracterizează doar ultimii ani) a oraşelor Constanţa, Braşov şi Craiova pare a crea un nou nivel intermediar. Dacă adăugăm şi comunele, şi oraşele pe care le considerăm parte a aglomeraţiilor urbane, detaşarea primelor structuri urbane e şi mai evidentă. Cu toate că aglomeraţia constănţeană (405 mii locuitori) e foarte apropiată ca dimensiune de cea ieşeană şi de cea timişoreană (409, respectiv 405 mii locuitori), are o dinamică diferită. În pofida faptului că declinul pare să se fi stopat în ultimii ani, Constanţa avea 421 de mii de locuitori în 2002, în timp ce aglomeraţia ieşeană şi cea timişoreană (în geometriile actuale!) erau mai puţin populate - 382, respectiv 360 de mii de locuitori. Dacă se păstrează ritmul actual de evoluţie al aglomeraţiilor, ecartul între Iaşi şi Timişoara, pe de o parte, şi Constanţa, pe cealaltă parte, va creşte semnificativ în următorii ani, în favoarea primelor structuri teritoriale.
Competitivitatea aglomeraţiilor urbane se reflectă şi în competitivitatea structurilor regionale. Faptul e cât se poate de evident şi în ceea ce priveşte evoluţia dimensiunii demografice a teritoriilor istorice (decupate grosier, pe limitele judeţelor actuale). România a înregistrat o scădere a populaţiei de aproximativ 10,5% în intervalul 2002-2019. Două dintre regiunile istorice Oltenia şi Moldova (inclusiv partea bucovineană a Sucevei) au avut scăderi mult peste media naţională (17,3 %, respectiv 14,1 %). Regiunile vestice (Transilvania, Banat şi Maramureş) au declinat cu aproximativ 7,9%, iar Muntenia (cu Bucureşti) a înregistrat o scădere de 8,2%. Evoluţia demografică a Dobrogei plasează această regiune foarte aproape de nivelul naţional (-10,7%).
Populaţia Moldovei a scăzut de la 4,7 milioane persoane - în 2002, la puţin peste 4 milioane - la 1 ianuarie 2019. Această involuţie a dus la diminuarea relativă a populaţiei regiunii noastre în totalul populaţiei României, de la 21,6% - în 2002, la doar 20,7% - în prezent. Iar viitorul din perspectiva demografică se anunţă sumbru. Cu un sold natural negativ, cu cele mai mari valori ale emigraţiei din România (fiecare al III-lea emigrant e moldovean!), Moldova va continua să involueze, ba chiar într-un ritm mai accelerat în raport cu regiunile cu accesibilitate mai mare la nucleul central al UE. La această stare de fapt contribuie şi izolarea în care va rămâne mult timp regiunea noastră în lipsa ameliorării infrastructurii de transport.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Mii de narcise sălbatice au înflorit la Sălaşu de Sus, în vecinătatea Retezatului
Pentagonul avertizează că va fi dificil ca Rusia să fie scoasă afară din Donbas
EXCLUSIV: Accident şocant în CUG: A scos capul din canal şi a fost ucis de o maşină (FOTO- UPDATE)
Timiş: Un şofer de 71 de ani a decedat după ce a accidental mortal un motociclist
Medic: Efectul Angelina Jolie se vede și în România. Care sunt soluţiile
Iași: Trafic de influenţă pentru o locuinţă de la stat. 7500 euro mită
(FOTO) Maşina Zoiei Ceauşescu, vândută la licitaţie la 20.000 de euro. Cadou de la dictatori
Duminică încep calificările la Iași Tennis Trophy. Concurenţi din şapte ţări
Începe programul "Litoralul pentru toţi". Cazare cu 34 de lei pe noapte
Atenţie dacă mergeţi la munte în zona Sucevei: Persoană muşcată de viperă
Ucrainenii estimează că cel puţin 28.700 de soldaţi ruşi au murit de la începutul războiului
Tribunal internaţional special pentru crimele de război din Ucraina
Sergentul rus Vadim Şişimarin, judecat cu privire la crimă de război în Ucraina, pledează nevinovat
Nepotisme ca-n balcani la naţionala Olandei. Ronald Koeman l-a ales secund pe fratele său Erwin
Şeful Fiscului insinuează că salariile din cadrul instituţiei ar fi cam mici: maxim 6.200 lei net
ZdI TV: Război în Ucraina, furtună în lume. Alexandru Lăzescu despre reaşezările marilor puteri
Percheziții acasă la interlopul Adrian Corduneanu. A fost săltat pentru amenințări
O căruţa a “aterizat” în Bahlui. Incidentul s-a petrecut în Brătuleni (FOTO)
Preşedintele ANAF este nemulţumit că angajaţii din subordine sunt în vârstă
Premierul Nicolae Ciucă laudă administraţiile liberale şi Clujul. “Am să cer licenţă pentru export”
Formaţia Atletico Mineiro a stabilit un record în Copa Libertadores: 18 meciuri fără eşec
Festivalul Național de Folclor „Constantin Arvinte”, Iași, 24 - 27 mai 2022 (P)
Români care câştigă bani din notarea într-un caieţel a preţurilor mărfurilor din magazine
Cântăreaţa Rihanna, în vârstă de 34 de ani, a devenit mamă. Ea a născut un băieţel
Un microbuz Mercedes a izbit violent un BMW: cinci persoane au fost rănite
Ion Barbu, ”Îmblânzitorul de pietre”, vine la ArtEast Gallery
Cercetătorii au descoperit cum să comunice cu oamenii în timp ce aceștia dorm și visează
Cum vrea Twitter să combată dezinformarea legată de conflictul din Ucraina
Suspans la PSG. Mbappe va anunţa duminică dacă rămâne sau pleacă
Ucraina va primit rachete avansate anti-navă din SUA pentru a lupta împotriva blocadei ruseşti
Asistentul medical care s-a bătut cu poliţiştii locali ieşeni va sta 30 de zile după gratii
Românii au intrat în economiile din bănci şi fonduri mutual: aproape un miliard numai în martie
Modern, clasic, elegant - mobilier de baie cu personalitate de la Orsini Mobili (P)
Agresorii ruşi se plâng că mai multe comisariate militare au fost atacate cu cocktailuri Molotov
Preţurile petrolului au revenind pe creştere după pierderi mari
Particulele de aer poluat din creierele tinerilor, asociate cu Alzheimer și Parkinson
Anunţ îngrijorător al şefei FMI: Liderii financiari la nivel mondial trebuie să se pregătească
Iaşul, Braşovul sau Târgovişte? Hai sa ne votam orașul pentru “Destinaţia Anului”
City-managerul bătăuş, chemat la raport în CL: ce face şi câţi bani ridică din bugetul Iaşului?
Vestiarul Politehnicii e gol din nou. Doar cinci seniori mai sunt sub contract!
A început Romanian Creative Week: 800 de artişti, zeci de evenimente
Procesul Aeroportului cu fostul director demis de PSD: lovitură surpriză
Şedinţă comună, astăzi, la Iaşi, a aleşilor din România şi din Republica Moldova (UPDATE-FOTO)
Gala Pin Awards Iaşi se întoarce, după trei ani de pauză pandemică
Pavel LUCESCUNimic de salvat |
Alexandru CĂLINESCUSimple notaţii |
Neculai SEGHEDINTencuiala antiseismică |
George PLEȘULove story la “om la lună” |
PULSUnde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.