Cazinoul din Constanța, un patrimoniu cultural ce trebuie conservat
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.12.2021

Advertorial (P)

Cazinoul din Constanța, un patrimoniu cultural ce trebuie conservat

GALERIE
Casino-Constantasloturi-online
  • Casino-Constanta
  • sloturi-online
- +

Cazinoul din Constanța este cunoscut tururor turiștilor care aleg o vacanță la Marea Neagră, însă puțini cunosc motivele pentru care această clădire aparent abandonată, este un patrimoniu cultural și chiar unul dintre cele mai periclitate șapte monumente istorice din Europa.

Predecesorii cazinoului din Constanța

Din 1880 până în prezent, cazinoul din Constanța a cunoscut mai multe versiuni. Prima versiune a cazinoului este asociată cu perioada 1880 – 1891, clădirea fiind construită lângă Farul Genovez. Cunoscută sub numele de Kursaal, clădirea construită din lemn avea o funcție de divertisment pentru locatari, aici având loc diverse spectacole de teatru și baluri. De asemenea, clădirea este utilizată drept loc de relaxare pentru turiști, aceasta oferindu-le o priveliște excepțională asupra mării și întregului oraș. Atât în secolul al XIX - lea, cât și în prezent, cazinourile aveau un rol de divertisment pentru societate, cu mențiunea că în secolul XXI, cazinourile sunt asociate unor jocuri precum, sloturi online sau jocuri de masă.

Coborând scara de lemn a cazinoului Kursaal, turiștii puteau ajunge direct pe malul mării, unde puteau chiar să pescuiască, o activitate destul de populară în perioada respectivă. Timp de 11 ani, Kursaal a fost un adevărat simbol al orașului de la țărm, dar în 1891, o furtună puternică a lăsat clădirea fără acoperiș, iar în 1892, consiliul comunal a decis să demoleze clădirea.

La doar un an de la demolarea Kursaal-ului, a fost construită a doua variantă a cazinoului din Constanța. Astfel, în  perioada 1893 - 1907 se remarcă o altă clădire impresionantă pe faleza Mării Negre din Constanța. Denumită Casin, clădirea a fost construită din lemn, precum predecesorul său. O sală mare pentru baluri, diverse camere și două terase suprapuse cu vedere spre mare alcătuiau Casin-ul. Terasele ofereau o priveliște completă asupra mării, portului și falezei. Deși clădirea a jucat un rol important pentru orașul Constanța, aceasta a fost demolată după câțiva ani, iar în locul acesteia a fost construită o nouă clădire, cunoscută azi drept Cazinoul din Constanța.

Cazinoul din Constanța, un patrimoniu cultural

Cazinoul din Constanța pe care îl știm astăzi a apărut în anul 1903, când primarul liberal Cristea Georgescu a semnat un contract cu Daniel Renard, un architect român cu studii în Paris. Totuși, Daniel Renard nu s-a putut ocupa de construirea cazinoului până la final, fiind înlăturat în 1905, odată cu preluarea puterii politice de conservatori.

Succesorul său a fost Petre Antonescu, dar schimbarea politică din perioada 1907 - 1908, mai exact trecerea de la conservatorism la liberalism, îi permite lui Renard să reia construcția cazinoului în stil Art Nouveau. Inaugurată pe 15 august 1910, clădirea urma să devină un patrimoniu cultural al orașului Constanța și una dintre clădirile istorice ale României.

Cazinoul Constanța în timpul celor două Războaie Mondiale

În septembrie 1916, Germania atacă România, iar bombardamentele se îndreaptă spre Constanța și, inevitabil, spre cazinoul din Constanța care se afla aproape de port.  Crucea Roșie decide să folosească cazinoul drept spital de campanie, dar din moment ce clădirea a fost una dintre principalele ținte pentru germani, 10 oameni s-au stins din viață în interiorul  cazinoului. Primul Război Mondial și-a lăsat amprenta asupra acestei clădiri monumentale, așa că în 1934, Renard renovează cazinoul.

Dacă în Primul Război Mondial, cazinoul a servit drept spital, în al Doilea Război Mondial, acesta a găzduit trupele germane. Bombardamentele din iunie 1941 au avut un impact chiar mai mare asupra cazinoului decât bombardamentele din septembrie 1916, iar odată cu finalizarea războiului, clădirea a rămas abandonată, urmând să aibă parte de o renovare în 1951. Următoarea renovare semnificativă a cazinoului a avut loc în perioada 1986 - 1988.

Cazinoul din Constanța în secolul XXI

Starea deplorabilă a cazinoului a dus la închiderea acestuia pentru public încă din anul 2007, iar anul trecut, cazinoul din Constanța a fost ales de către o comisie de experți pentru a face parte din programul „Cele mai periclitate 7 situri în 2018”, alături de alte 11 monumente de patrimoniu.

Conform Europa Nostra, toate cele 12 clădiri selectate pentru acest program fac parte din patrimoniul european. Anul 2019 aduce schimbări acestui patrimoniu cultural. 

Compania Națională de Investiții a organizat trei licitații în vederea restaurării acestui patrimoniu cultural, însă toate cele trei contestații au fost contestate și ulterior, anulate. Dacă următoarea licitație se va termina cu succes, se așteaptă o renovare fără precedent a acestui patrimoniu cultural. Cazinoul din Constanța a cunoscut o traiectorie destul de tumultoasă de-a lungul timpului, dar rămâne una dintre cele mai vechi clădiri din România și se impune conservarea acesteia.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ar fi prea frumos

Nicolae GRECU

Ar fi prea frumos

În noul format al Cupei Davis, extrem de ofertant, echipa României are o mică şansă de a participa la masa bogaţilor.

Filmuletul zilei

opinii

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (IV)

Eugen MUNTEANU

Conservarea textelor vechi între diortosire şi editare ştiinţifică* (IV)

Autorul continuă seria distincţiilor între editarea ştiinţifică a textelor vechi şi diortosirea periodică a cărţilor întrebuinţate în serviciul liturgic.

O zi cu Părintele Florescu

pr. Constantin STURZU

O zi cu Părintele Florescu

Un eveniment editorial: publicarea volumului "Lumea ca o zi de vineri. Din jurnalul unui preot misionar" (Editura Doxologia, Iaşi, 2021). Nu e puţin lucru să publici azi o carte cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei şi cu un cuvânt înainte entuziast al lui Andrei Pleşu, care constată că în paginile lucrării se împleteşte "cu atâta naturaleţe cateheza cu libertatea spirituală, cu surpriza (nearogantă) a interpretării, cu experienţa de viaţă şi, când e cazul, cu umorul" (p. 10). Dar, când este vorba de Părintele Ioan-Florin Florescu, pe mine - din 1997, de când l-am cunoscut - nu mă mai miră nimic. În sensul bun, curat. Precum sunt "uimirea şi cutremurul" (p. 55), cele care ne ţin vii în Biserică.

Altfel

arh. Ionel OANCEA

Altfel

Am reiterat în acest spaţiu povestea proiectelor publice de amploare pentru a releva complexitatea lor. Marele proiect de reabilitare a centrului istoric din Oradea a durat peste cincisprezece ani. Pentru ca un asemenea proiect public să aibă sorţi de izbândă este necesară punerea la punct în detaliu a mecanismelor economice, juridice şi tehnice. Ele înseamnă, între multe altele, negocieri dificile între partenerii implicaţi direct în proiect, dar şi acceptarea lui de comunitate.

pulspulspuls

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Aventurile consilierului Balalaicu de la partidoiul ieşean, care caută un post bun pe la vreun minister, dar, desigur, s-ar mulţumi şi cu ceva pe plan local, dar care musai să producă caşcaval, aventuri pe care le-am povestit aici la gazetă exclusiv din dorinţa de a arăta cum merg lucrurile în politichia ieşeană, au stârnit un interes neaşteptat în rândul cititorilor noştri şi nu numai. 

Caricatura zilei

Cântecel de sezon

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.