Cazul Jeffrey Epstein este unul dintre exemplele care au șocat opinia publică la nivel global. Desigur, nimeni nu poate înțelege exact mecanismele intime sau realitatea completă a unor miliardari care trăiesc într-un univers profund diferit de cel al majorității oamenilor. Totuși, psihologia nu are rolul de a scuza asemenea comportamente, ci de a oferi un cadru de înțelegere a mecanismelor care le pot face mai probabile.

Psihologul Cristian Grigore, din cadrul Institutului de Psihiatrie ,,Socola”, a oferit câteva puncte de vedere generale legate de relația dintre putere și comportamentele abuzive. Unul dintre conceptele-cheie este ceea ce specialiștii numesc ,,paradoxul puterii”.

Cristian Grigore, psiholog clinician la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași

„De foarte multe ori, oamenii ajung sus tocmai pentru că au avut calități umane reale: empatie, capacitatea de a coopera, de a înțelege și de a construi relații. Paradoxul este că, odată ajunși în poziții de putere, aceste trăsături pot începe să se estompeze”, a declarat psihologul pentru ,,Ziarul de Iași”.

Puterea reduce dependența de ceilalți și nevoia de a ține cont de limite sau consecințe.

„Când nu mai ai nevoie de validarea sau reacțiile celor din jur, empatia devine opțională. În timp, ceilalți nu mai sunt percepuți ca persoane, ci ca resurse, mijloace sau obiecte care pot fi folosite”, a adăugat Cristian Grigore.

,,Vorbim despre narcisism, manipulare și lipsa regretului”

 Potrivit specialistului, un alt aspect important este slăbirea reperelor morale, mai ales în contextul acumulării de bani și influență.

„Pentru unii oameni apare convingerea că «merit», că «pot» sau că «regulile nu mi se aplică». Dorința de a menține statutul și stilul de viață poate justifica, în mintea lor, comportamente care devin neetice sau chiar ilegale”, a menționat specialistul.

În anumite situații, mai adaugă psihologul, pot fi prezente trăsături de personalitate problematice, cunoscute sub numele de „triada întunecată”.

 „Vorbim despre narcisism, manipulare și lipsa regretului sau a remușcării. Nu toți oamenii puternici au aceste trăsături, dar acolo unde ele există latent, puterea le scoate la suprafață. Narcisismul duce la sentimentul de superioritate, manipularea devine o strategie de control, iar lipsa vinovăției face posibil abuzul fără frâne interne”, a evidențiat acesta.

Un alt mecanism important este scăderea autocontrolului.

„Oamenii aflați la putere sunt mai rar contraziși, sancționați sau confruntați. În lipsa limitelor, apar comportamente impulsive, orientate spre satisfacerea imediată a dorințelor și plăcerilor, inclusiv a celor agresive sau sexuale”, a avertizat psihologul.

Relația cu ceilalți se modifică profund în acest context.

„Ceilalți contează doar dacă aduc beneficii sau avantaje. Politețea, reciprocitatea și grija nu mai sunt necesare. Când celălalt nu mai este văzut ca om, abuzul devine mult mai ușor de comis”, a subliniat Cristian Grigore.

Astfel, puterea nu duce automat la abuz, dar poate funcționa ca un amplificator al unor vulnerabilități deja existente.

„De aceea, prevenția nu ține doar de legi și pedepse, ci și de modul în care ne alegem liderii și de limitele reale pe care le punem puterii. Pentru că puterea, atunci când nu este dublată de responsabilitate și conștiință morală, devine un teren fertil pentru derapaje grave”, a conchis psihologul.

Publicitate și alte recomandări video