Dacă aceasta este redactată ulterior soluţiei pronunţate acest lucru lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie şi aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil, argumentează judecătorii CCR.

„Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 400 alin.(1), ale art. 405 alin.(3) şi ale art. 406 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.

Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.405 alin.(2) din Codul de

procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale au următoarea redactare:

- art.400 alin.(1): «Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii»;

- art.405 alin.(3): «(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii»;

- art.406 alin.(1) şi (2): «(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier».

Curtea a constatat că dispoziţiile art. 400 alin.(1), ale art. 405 alin.(3) şi ale art. 406 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art.1 alin.(3), art 21 alin.(1)-(3) şi art. 124 alin. (1) din Constituţie, cât şi prevederile art.5 paragraful 1 şi art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.  În plus, Curtea a constatat că dispoziţiile art.400 alin.(1) şi ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

Curtea a reţinut că redactarea hotărârii judecătoreşti penale (motivarea în fapt şi în drept) ulterior pronunţării minutei (soluţiei) dispuse în cauză lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Prin urmare, Curtea a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării. În privinţa efectelor deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit art.147 alin.(1) din Constituţie, «Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept»”, arată comunicatul de presă de miercuri al CCR.

Judecătorul Cristi Dănileţ afirmă, miercuri, că decizia CCR este ”istorică”, dar consideră că trecerea la noul sistem va fi greoaie.

”CCR a decis acum câteva minute că hotărârea judecătorească în materie penală trebuie pronunţată odată cu motivarea. Este o decizie istorică. Până acum, după ce dezbaterile de la un proces se terminau, judecătorul ieşea din sala de judecată, delibera asupra soluţiei, scria soluţia într-o minută pe care o pronunţa, apoi redacta motivarea hotărârii după o anumită perioadă”, a scris, miercuri, pe Facebok, judecătorul Cristi Dănileţ.