Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

CCR vs Iohannis, Orban şi CEDO

GALERIE
Alexandru Lazescu
  • Alexandru Lazescu
- +

Deciziile CCR sunt percepute şi judecate în principal în cheie politică şi doar în mică măsură prin prisma temeiului de drept.

Curtea Constituţională s-a aflat săptămâna trecută în centrul unor aprinse dispute, Mai întâi pe tema anulării amenzilor date în perioada stării de urgenţă, iar ulterior pe fondul unei decizii luate de CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) care a stabilit că România a încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă exprimare prin decizia Curţii Constituţionale care a dus la demiteera Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Dacă decizia CEDO este mai degrabă operaţiune de imagine, sigur cu impact politic pe plan intern, dar fără urmări concrete din moment ce fostul şef DNA a fost între timp desemnat procuror general european, chestiunea amenzilor are efecte semnificative pe mai multe planuri. Reacţia guvernului şi a preşedintelui Iohannis au fost furibunde. Ludovic Orban a ameninţat cu un posibil referendum constituţional care să schimbe prevederile privitoare la CCR, iar Klaus Iohannis a spus şi el că "o asemenea decizie nu poate rămâne fără consecinţe" adăugând că "CCR are obligaţia de a revizui de îndată nu numai decizia în cazul Kovesi, ci şi alte decizii luate luând în considerare afirmaţii politice".

Sunt justificate astfel de critici? Un prim răspuns ar trebui să fie unul de ordin tehnic, care să analizeze temeiul juridic nu doar a deciziilor Curţii Constituţionale, ci şi, în al doilea caz, hotărârea CEDO. Însă discuţia ar trebui pe de altă parte lărgită, abordată din unghiul mai larg al relaţiei dintre politică şi justiţie, ideologie şi justiţie, şi la noi şi prin alte părţi. La fel cum relevantă este şi "mitologia" creată în jurul unor instituţii europene, fie că e vorba de CEDO, de rapoartele MCV şi cele redactate de GRECO, fie că e vorba de declaraţii de poziţie ale Comisiei Europene, care sunt văzute de mulţi ca un fel de literă de evanghelie. În paranteză fie spus aceeaşi discuţie merită de făcut şi în legătură cu "opiniile experţilor", atât de des citate în această perioadă, opinii care adesea se bat cap în cap sau se modifică radical în timp. Dacă mass media ar proceda în acest caz, aşa cum face frecvent în cazul politicienilor, am privi predicţiile făcute cu mai multă rezervă.

Deciziile Curţilor Constituţionale stârnesc uneori, şi nu doar la noi, controverse majore. Am avut chiar recent o astfel de situaţie în Germania. Unde o decizie a Curţii Constituţionale pune serios sub semnul întrebării întregul program de stimul economic al Băncii Centrale Europeane (BCE), printr-o emisie de eurobonduri în valoare de 2 trilioane de euro, pe fondul crizei provocate de pandemie. Judecătorii au hotărât că Bundesbank, Banca Centrală a Germaniei, "după o perioadă de tranziţie de cel mult trei luni, nu mai poate participa la punerea în aplicare şi la executarea deciziilor în cauză, cu excepţia cazului în care consiliul de conducere al BCE adoptă o nouă decizie în baza unei evaluări pozitive a proporţionalităţii măsurii". Impactul este enorm. A provocat multă agitaţie şi îngrijorări în interiorul UE pentru că fără Germania, cea mai importantă economie din Europa, proiectul BCE fie se blochează, fie se reduce semnificativ. Un detaliu extrem de interesant de ştiut ar fi dacă decizia a fost luată peste capul guvernului de la Berlin sau, din contra, cu aprobarea tacită a acestuia.

În ceea ce priveşte situaţia de la noi majoritatea juriştilor dau dreptate CCR. Pe ambele speţe. De altfel, hotărârea privitoare la amenzi a fost luată în unanimitate. Sigur, au existat şi puncte de vedere contrare, unele exprimate virulent, aşa cum a făcut-o C.T. Popescu. În primul caz este vina guvernului că nu a precizat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, modul de aplicare a amenzilor. S-au văzut de altfel aberaţiile, abuzurile, care apar atunci când laşi totul la interpretarea poliţiştilor sau jandarmilor. De pildă, o mamă însoţită de doi copii plecată să facă cumpărături la magazinul din colţ, a fost amendată cu 7 mii de lei pentru că nu avea la ea declaraţia pe proprie răspundere. Nici o stare de urgenţă nu justifică asemenea amenzi, în contradicţie totală cu fapta incriminată.

În al doilea caz Augustin Zegrean, fost preşedinte CCR, a subliniat că decizia CEDO este discutabilă pentru că la Curte se judecă conflicte între instituţiile statului, nu cele care privesc oameni sau firme şi că în general nu intră în practica CEDO să judece legalitatea hotărârilor curţilor constituţionale. "Doamn Kovesi nu s-a adresat instanţelor din România, ci s-a adresat cu cerere direct la CEDO, ceea ce este împotriva regulilor CEDO. Dacă cineva se adresează CEDO, spunând că a fost judecat greşit, CEDO îl trimite la instanţele româneşti şi doar după ce s-au epuizat toate căile de atac, în termen de patru luni se poate duce la CEDO. Iar CEDO, după 10 ani, dă o soluţie. Iar în cazul doamnei Kovesi a dat o soluţie în mai puţin de un an. De aceea eu spun că hotărârea CEDO este discutabilă şi greşită şi nu poate avea niciun efect pentru că nu-şi doreşte să aibă vreun efect", este de părere Augustin Zegrean.

Într-adevăr, principala motivaţie a CEDO pare să fi fost aceea de a da satisfacţie proaspătului procuror general european. La fel cum cererea lui Klaus Iohannis ca CCR să revizuiască nu doar această decizie, ci şi altele, nu are în realitate nici un fel de temei legal. Şi cum e greu de crezut că preşedintele nu ştie asta, este vorba în fond doar de declaraţii politice. E limpede că detaliile procedurale, respectate destul de strict în alte cazuri, şi temeiul juridic au trecut la CEDO în planul doi, în faţa dezideratului major amintit mai sus. Aşa cum era de aşteptat, în ciuda acestui fapt, unii au aplaudat cu satisfacţie decizia, s-au dat şi comunicate în acest sens. Cum era de aşteptat au fost lansate critici dure faţă de CCR, adesea chiar de către cei care în trecut au aplaudat Curtea atunci când deciziile acesteia rezonau cu convingerile lor politice.

Ar fi însă greşit să se înţeleagă de aici că CCR este un fel de instituţie providenţială şi neprihănită. Ca orice instituţie este supusă şi influenţelor politice. Problema este că în timp ce CCR este atacată, contestată, uneori pe drept, alteori nejustificat, mulţi văd instituţiile europene într-o aură de infailibilitate. În realitate nu este nici pe departe aşa. Există destule influenţe de natură politică în multe domenii. În majoritatea cazurilor, ţările importante, în principal Germania şi Franţa, îşi impun voinţa. Când a fost nevoie de muncitori sezonieri pentru muncile agricole din Germania sau de asistente medicale în Austria s-a dat imediat dezlegare de la Bruxelles pentru astfel de deplasări, în pline restricţii COVID-19. Chiar numirea procurorului general european a fost una preponderent politic. Criteriul major nu a fost unul legat de competenţe, ceea ce a contat a fost sprijinul Germaniei pentru dna Kovesi. În realitate, ca mai toate instituţiile, justiţia este şi ea departe de a fi un teritoriu septic, liber de influenţe externe. Unele mai explicite, altele subterane. Întrebarea este dacă suntem dispuşi să analizăm lucrurile cu nuanţările cuvenite sau rămânem ferm poziţionaţi în tranşeele politice?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri