Tare îmi e că în perioada ce urmează vor fi niște schimbări de proporții la nivel planetar. Par vorbe mari, dar nu sunt... De fapt, sunt lucruri care se observă cu ochiul liber, dar ca de obicei vedem doar efectele. Cauza producerii evenimentelor ne cam scapă...  Așadar, la nivel planetar avem trei evenimente în desfășurare: pandemia, schimbările climatice şi transformările sociale. Iar în centrul acestor evenimente se mai află încă omul, cu tot ceea ce reprezintă el, cu bune şi cu rele. În privința pandemiei nu sunt multe lucruri de spus față de cele deja ştiute. Despre schimbările climatice s-a tot vorbit în ultimii 30 de ani. Sunt evidente și nu putem face prea multe pentru că Protocolul de la Kyoto privind emisiile globale de dioxid de carbon nu a fost ratificat şi de cel mai mare poluator al globului, cu 40% din totalul emisiilor de gaze de seră. Aşa că, ce putem, facem! Dacă acum 50 de ani nu puteam vorbi de schimbări climatice evidente, de 20 de ani încoace și în special în ultimul deceniu „drama“ climatică se desfășoară aproape zilnic sub ochii noștri. Mai urmează ca după o zi de vară autentică să vină una de iarnă la fel de autentică, că-n rest le avem pe toate.

În plan social, ultimele evenimente la nivel mondial, indiferent de mesaj, spun unul și același lucru: așa nu se mai poate. Vechiul model economic, social, politic nu prea mai funcționează. Economic vorbind, cei 99% dintre locuitorii planetei muncesc pentru procentul de 1% de super-bogați care acumulează averi de basm. În plan social inegalitățile de tot felul fac ca jumătate dintre oamenii planetei să supraviețuiască de la o zi sau de la o oră la alta. Iar din prisma politicii cred că modelul bazat pe minciună, ipocrizie şi demagogie nu ar mai trebui să țină şi vreau să cred că oamenii vor deschide ochii până nu este prea târziu.

Ca un corolar, să admitem că au murit răpuși de Covid-19 şi comorbidități circa 1 milion de oameni pe tot globul, dacă ne luăm după statistici. Dar ce ați spune dacă ați afla că zilnic mor răpuși de foame aproximativ 30.000 de oameni? Probabil că această cifră definește precis actuala civilizație cu relele și cu bunele ei. Știu, sună dur mai ales că civilizația a făcut atâtea lucruri “minunate” cu ajutorul tehnologiei, nu-i așa?

Tocmai gândirea științifică şi tehnologia sunt cele care ne-au întunecat mințile. Nu mai gândim fiindcă avem pe net motoarele de căutare care ne dau soluții, nu mai acționăm pentru că suntem distanțați, cred că şi social şi fizic şi… aşteptăm să cadă “para mălăiață”. Lent dar sigur devenim nişte roboței limitați.

Iarăși ceea ce nu prea se înțelege este că natura se echilibrează singură. Iar ce nu este „natural“ este ejectat din sistem, mai devreme sau mai târziu. Sigur, oamenii pot face tot ce vor, pot să ignore legile nescrise ale naturii, dar în cele din urmă tot ea – natura (ecosistemele) – este cea care va avea ultimul cuvânt. Că vrem noi sau nu...

Cert este un lucru: nimic nu va mai fi cum a fost. Schimbările au început demult, iar acum doar le vedem şi simțim efectele! Ne mai rămâne să ne rugăm şi să cerem Bunului Dumnezeu să ne dea “mintea românului cea de pe urmă”.