Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Mediul digital este mai degrabă un mediu propice informării, dar nu comunicării (în acest caz, al comunicării didactice). Prezenţa plină a celuilalt, cu incontrolabilul şi candoarea ei, retorica vreunui gest, nu pot fi cuprinse într-un avatar. Prin urmare, cred că bine ar fi să învăţăm în urma pandemiei cum să ne informăm mai bine. Nu cred însă că vom putea să învăţăm să comunicăm mai bine.
Unii spun că pandemia se va sfârşi în curând. Alţii că nu, dimpotrivă. Însă violenţa şi urâţenia cu care a intrat în viaţa noastră, în urmă cu aproape doi ani, a făcut să dispară distanţa necesară pentru o reflecţie limpede asupra fenomenului. Deja, în chiar miezul problemei, medităm la sensuri şi învăţături. Unele voci spun deja că învăţământul nu se mai poate întoarce în veci la ce-a fost. Ba chiar că nici nu are voie să o facă. Pandemia ne-a şters ceaţa de pe ochi şi de acum încolo trebuie să devenim oameni noi. Dar cum anume? Aici „vocile”, în cel mai bun caz, cad pe gânduri. În cel mai rău caz, repetă la nesfârşit, în diferite fomulări, cuvântul „digitalizare”, în speranţa că acesta va căpăta, prin îndelunga folosire, vreun sens. Îmi spun şi eu părerea.
În primul rând, este nevoie, într-adevăr, de crearea unor biblioteci virtuale extinse, cu acces cât mai liber. Şi gratuit, că nu o să moară nimeni de foame. Când virusul, arşiţa, ploaia sau ninsoarea se pun de strajă la bibliotecile clasice, studenţii şi elevii trebuie să aibă o alternativă. Nu numai ei, ci şi profesorii, pentru că timpurile în care trimiteam pe autocar din Germania genţi pline cu cărţi xeroxate au trecut. Vânătoarea romantică a bibliografiei de doctorat din anii 2000, când în România nu găseai mare lucru, a fost frumoasă, dar mă bucur că s-a încheiat. La fel, editurile ar trebui să aibă mai mult curaj să publice, alături de formatul clasic, pe hârtie, şi variante ebook ale cărţilor. Deocamdată, acestea sunt privite cu suspiciune simpatică. Publicând mai demult o astfel de „carte electronică”, nu am ştiut ce să răspund la întrebarea repetată a unui coleg mai în vârstă: „Dragă Alex, dar totuşi: unde este cartea? Dă-mi-o să o văd”.
Dacă însă aceste resurse virtuale sunt necesare învăţământului, folosirea mediului online în comunicarea pedagogică s-a dovedit un eşec clar. Scuzele clasice (am fost bolnav, mi-am uitat caietul acasă, mă doare măseaua) au fost înlocuite de unele noi, parcă mai anoste, dar şi mai puţin verificabile (a căzut conexiunea, nu ştiu ce are calculatorul). Oricum, cu toate eforturile pe care unii au fost dispuşi să le facă, formarea online a avut, cred, mai puţin de un sfert din efectul pe care l-ar fi avut şcoala „faţă-în-faţă”. Am tot vorbit despre jocul de-a v-aţi ascunselea în spatele pătrăţelelor. În plus, se mai pune întrebarea: de ce să mă înscriu la o şcoală (sau facultate) online din România, când pot să o fac oriunde în lume? Mediul digital este mai degrabă un mediu propice informării, dar nu comunicării (în acest caz, al comunicării didactice). Prezenţa plină a celuilalt, cu incontrolabilul şi candoarea ei, retorica vreunui gest, nu pot fi cuprinse într-un avatar. Prin urmare, cred că bine ar fi să învăţăm în urma pandemiei cum să ne informăm mai bine. Nu cred însă că vom putea să învăţăm să comunicăm mai bine. Deocamdată, când vine vorba de comunicare, pentru mulţi dintre noi calculatorul e doar un telefon mai şmecher.
După cum am mai spus şi în alte rânduri, pandemia asta ne-a învăţat şi câte carenţe aveam în felul nostru, al cadrelor didactice, de a ne face meseria „pe timpurile normalităţii”. Debandada totală legată de închiderea-deschiderea claselor, de testarea în şcoală, de paravanele de plastic dintre bănci şi de măştile purtate aiurea are loc pentru că între regulamentele venite „de sus” şi bunul simţ al dascălului care vrea să îşi educe, dar şi să îşi protejeze învăţăceii nu există nicio legătură. Ori legea e prea rigidă, caz în care mai degrabă ne ascundem în spatele ei, ori e prea „mlădioasă”, şi atunci „bunul simţ” se crede acrobat. Cine are ultimul cuvânt în educaţie şi poate lua decizii în situaţii concrete? Profesorul sau Sistemul? Într-o lume prost alcătuită, cum e a noastră, nu se ştie. Aşa că mai degrabă dăm vina unii pe alţii (centrul şi provincia, cum ar veni) ca să ne ascundem responsabilitatea. Am învăţat, aşadar, ca trebuie să rezolvăm această problemă. Şi nu e puţin lucru.
Dar, mai presus de toate, am învăţat ceva care ne ajută oricând în viaţă: că trebuie să ne spălăm pe mâini.
Ioan Alexandru Tofan este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |