Ce boom economic ar putea avea Moldova odată ce A7 și A8 vor fi gata? Cifre: Iașul atrage milioane de euro de la investitori, dar stăm mult sub județele din Vest

„Ziarul de Iași” a analizat cel mai recent raport al BNR privind soldul investițiilor străine directe (ISD) în întreprinderile cu cel puțin 20 de salariați și în cele „atipice”, de unde reiese clar această discrepanță: în 2024, Iașul avea un sold ISD de 795 milioane euro, în creștere față de 516 milioane euro în 2014, dar departe de marile județe industriale din vestul și centrul țării. De fiecare dată când se discută despre decalajele economice, concluzia e aceeași: lipsa autostrăzilor și infrastructura deficitară țin Moldova în afara hărții marilor investiții. Raportul BNR pune negru pe alb ceea ce economiștii  arată de mult timp: investițiile străine ocolesc regiunile fără infrastructură, oricât de promițătoare  ar fi ele pe hârtie.

• Citește și: Bucureştiul este de 100 de ori mai tare la investiţii străine faţă de Iaşi – Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene

Dacă Moldova va avea autostrăzi care să lege regiunea de restul țării și de piețele vestice, județul Iași ar putea atrage volume de investiții apropiate de cele ale unor centre similare ca dimensiune și profil economic, cum ar fi Clujul. În prezent, Clujul are un sold ISD de 3,195 miliarde euro, de aproape patru ori mai mare decât Iașul, iar evoluția sa din ultimul deceniu arată cum o infrastructură solidă și o poziție geografică favorabilă pot stimula intrările de capital străin. În scenariul optimist, cu autostrăzile finalizate, Iașul ar putea să-și tripleze soldul ISD actual, depășind pragul simbolic de 2–3 miliarde euro, apropiindu-se astfel de nivelul celor mai performante județe din centrul și vestul țării.

Bucureștiul și Ilfovul domină, Iașul abia pe locul 19

Potrivit datelor publicate de BNR, la sfârșitul anului 2024, Bucureștiul rămâne de departe principalul pol al investițiilor străine directe din România, cu un sold de 69,164 miliarde euro, adică mai mult de jumătate din totalul național de 122,36 miliarde euro. Pe locul al doilea se află Ilfovul, cu 11,348 miliarde euro, urmat de Timiș, care atrage 5,737 miliarde euro. Clujul ocupă poziția a patra, cu 3,195 miliarde euro, urmat îndeaproape de Brașov (2,958 miliarde) și Prahova (2,633 miliarde). În continuare, Constanța cumulează 2,382 miliarde euro, Mureș 2,210 miliarde euro, Sibiu 2,097 miliarde euro, Argeș 1,962 miliarde euro, Bihor 1,798 miliarde euro și Arad 1,739 miliarde euro. După aceste județe urmează Alba 1,580 miliarde euro, Olt 1,102 miliarde euro, Dolj 1,016 miliarde euro, Bacău 979 milioane euro, Maramureș 946 milioane euro, Satu Mare 906 milioane euro și în final Iași, cu 795 milioane euro, o valoare de aproape patru ori mai mică decât Clujul și de aproape 87 de ori sub nivelul Capitalei.

Cu alte cuvinte, Iașul este abia pe locul 19 la nivel național, deși este cel mai mare centru universitar din afara Bucureștiului și capitala Moldovei.

De remarcat că, în anul 2014, Iașul se situa mult mai jos în clasament, cu 516 milioane euro sold ISD, depășit atunci inclusiv de județe precum Dolj (1,068 miliarde euro) sau Bihor (584 milioane euro). În ultimii zece ani, Iașul a crescut, dar nu suficient pentru a ține pasul cu regiunile din vest, care s-au dezvoltat de două sau chiar de trei ori mai repede.

Vestul, locomotiva capitalului străin

Timișul, Clujul, Brașovul și Aradul concentrează investiții mari datorită infrastructurii, cât și a poziției geografice favorabile. De exemplu, Clujul a crescut de la 1,431 miliarde euro în 2014 la 3,195 miliarde euro în 2024, aproape dublu. Timișul a urcat de la 3,018 miliarde la 5,737 miliarde euro, confirmându-și statutul de hub industrial, în timp ce Brașovul a evoluat de la 1,880 miliarde euro în 2014 la 2,958 miliarde euro în 2024, iar Prahova de la 2,062 miliarde la 2,633 miliarde euro sold ISD. Toate aceste județe depășesc cu mult Iașul, care mai are mult să se apropie de pragul simbolic de 1 miliard euro, în ciuda unei creșteri constante.

Moldova, în continuare „zona albă” pe harta ISD

Din datele analizate de „Ziarul de Iași” mai rezultă faptul că județul Iași se află pe locul doi în Moldova, depășind Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui, dar fiind întrecut de Bacău, care a atras 979 milioane de euro în 2024, în timp ce Iași ajunge la 795 milioane de euro. Suceava se situează pe locul trei, cu 598 milioane de euro sold ISD, iar Neamț și Botoșani ating 217, respectiv 154 milioane de euro. Pentru Vaslui, datele sunt confidențiale, dar în 2023 suma era de doar 15 milioane de euro.

Analiza BNR arată că 65,4% din totalul investițiilor străine din România sunt concentrate în regiunea București–Ilfov, urmată de Centru (8,3%) și Vest (7%). În contrast, regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia se află la coada clasamentului, cu doar 2,3%, respectiv 1,9% din totalul ISD.

Cum a evoluat Iașul în ultimul deceniu

Potrivit datelor din raportul BNR, soldul ISD în Iași a oscilat în ultimii zece ani: 516 milioane euro în 2014, a scăzut la 454 milioane euro în 2019, apoi a urcat la 590 milioane euro în 2022, ca în anul 2023 să facă un salt până la 722 milioane euro. Creșterea de-a lungul acestor ani, de peste 50%, arată o tendință pozitivă, dar comparativ cu județele vestice, ritmul e modest. În același interval, Clujul și Capitala aproape și-au dublat volumul, iar Ilfovul și Bihorul l-au triplat.

Județele cu cele mai mici ISD – Gorj, Mehedinți, Teleorman și Vaslui, la coadă

Gorjul este singurul județ cu sold negativ (–2 milioane euro) în 2024, după ce în anii anteriori soldul era pozitiv (7–8 milioane euro), semn că anul trecut au avut loc retrageri de capital. La polul opus se află județele cu volume foarte mici: Mehedinți (22 milioane euro sold ISD), Teleorman și Vrancea (107 milioane euro) și Vaslui, unde valoarea ISD este confidențială, dar în 2023 se înregistra un sold de doar 15 milioane euro. Toate aceste județe sunt infime comparativ cu centrele industriale sau universitare.

România a înregistrat o dublare a soldului ISD în ultimul deceniu, de la 59,2 miliarde euro (2014) la 122,3 miliarde euro (2024). Sudul și Vestul atrag investiții industriale, logistice și auto, în timp ce Estul, inclusiv Iașul, atrage mai ales companii din IT, outsourcing și servicii, cu investiții mai mici în capital fix.

Cine aduce banii? Germania, Austria și Franța, în topul investitorilor

Germania rămâne cel mai mare investitor străin în economia românească, cu 18,6 miliarde euro (14,9% din totalul ISD), urmată de Austria (11,3%), Franța (10,3%), SUA (6,7%), Italia (5,8%) și Țările de Jos (5,3%). Aceste șase țări controlează peste jumătate din totalul investițiilor străine din România (54,2%), iar primele zece state dețin aproape 68% din total, ceea ce arată o concentrare ridicată a capitalului străin.

Publicitate și alte recomandări video