Caută 
Ce complicații pot apărea dacă proprietarul unui apartament moare după ce a semnat un antecontract de vânzare
3 MIN
Cu legea în față, funcționarii Direcției Locale de Evidență a Populației nu au putut fi convinși să elibereze unei ieșence o nouă carte de identitate în locul celei expirate. Ca un hatâr, s-au oferit să-i emită o carte de identitate provizorie, variantă respinsă de ieșeancă. Chemați să se pronunțe, magistrații Tribunalului au ajuns la concluzia că funcționarii au mai pus și de la ei, acolo unde li s-a părut că legea nu cere destule.
În mai anul trecut, Camelia A. s-a prezentat la ghișeu pentru a cere o nouă carte de identitate. Condițiile sale locative nu se schimbaseră. Locuia în Tătărași, primită în spațiu de o cunoștință. Între timp, acesata îi cedase folosința printr-un antecontract de vânzare-cumpărare. Fosta proprietară decedase, iar Camelia A. urma să încheie actul final de vânzare-cumpărare cu moștenitorii. De la faptul că situația proprietății nu era bătută în cuie aveau să i se tragă toate.
Conform legii, dovada adresei de domiciliu se face de regulă cu acte de proprietate asupra imobilului sau cu o declarație scrisă din partea găzduitorului, în cazul primirii în spațiu. Dacă solicitantul nu poate prezenta vreunul dintre aceste două acte, poate depune o declarație pe proprie răspundere, însoțită de o notă de verificare a unui polițist care să certifice existența unei locuințe la adresa respectivă și faptul că persoana în cauză locuiește efectiv acolo. Tocmai această declarație a și fost depusă de Camelia A., iar totul părea în regulă. Funcționarul a înregistrat dosarul și i-a spus să urmărească pe site-ul instituție stadiul soluționării.
Abia ieșise din sediul DLEP însă, că femeia a fost sunată de funcționar, care i-a spus că dosarul a fost preluat de un superior, pentru că nu întrunea condițiile pentru eliberarea unei cărți de identitate permanente. Putea veni la ghișeu să completeze o cerere pentru o carte de identitate provizorie. Camelia A. spune că a cerut o audiență la șeful instituției, Marius Bodoga, dar discuțiile cu acesta nu au dus la niciun rezultat.
La sfârșitul lunii, femeia a primit o adresă din partea DLEP prin care era informată că trebuie să depună un document cu care să facă dovada adresei de domiciliu. A răspuns că depusese declarația pe proprie răspundere, care dovedea adresa de domiciliu. Urmarea a fost că DLEP i-a respins cererea de eliberare a cărții de identitate. S-a plâns Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dar fără succes. În cele din urmă, s-a adresat instanței.
Aici, reprezentanții DLEP au invocat situația neclară juridic a locuinței femeii. La data depunerii cererii, proprietara locuinței era decedată. Moștenirea nu fusese dezbătută, deci nu erau cunoscuți proprietarii imobilului. Contractul de vânzare-cumpărare nu era definitivat, deci nici Camelia A. nu era proprietară. Prin urmare, nu se făcuse dovada adresei de domiciliu. Reprezentanții DLEP au insistat pe faptul că era necesară o declarație de luare în spațiu pe care nu avea cine să o dea, întrucât locuința nu avea un proprietar clar.
Consultând actele depuse la dosar și prevederile legale, magistrații Tribunalului au constatat că funcționarii DLEP citiseră doar primele două litere ale unui articol de lege, nu și pe a treia, în care se încadra Camelia A. Era vorba de exact paragraful pe care femeia îl invocase de la bun început. „Dispoziţiile legale prevăd mai multe ipoteze prin care se poate face dovada adresei domiciliu. Reclamanta se află în cea prevăzută de lit. c, în situația în care nu poate prezenta un act de proprietate cu privire la imobil, antecontractul de vânzare cumpărare neavând caracterul unui titlu de de proprietate”, au arătat judecătorii. Litera c) se referea tocmai la declarația pe proprie răspundere.
Judecătorii au constatat și că prezența Cameliei A. la domiciliul declarat fusese verificată de poliție. Legea nu prevedea nicio altă condiție suplimentară pentru eliberarea cărții de identitate. „Condiția impusă de cele două pârâte (DLEP și DGEP, n.r.) pentru eliberarea unei cărți de identitate în baza dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. c) din OUG 97/2005, respectiv prezentarea dovezii privind proprietarul actual al imobilului în care locuiește efectiv, nu este cerută de lege”, au subliniat judecătorii.
Aceștia au obligat DLEP să emită cartea de identitate simplă solicitată de Camelia A. Sentința nu este însă definitivă. Ea a fost contestată de DLEP și DGEP, procesul urmând să se reia în fața Curții de Apel.
Publicitate și alte recomandări video
