Ce comune din județul Iași se pot transforma oricând în orașe? Primarii spun că nu e avantajos să facă schimbarea

Primarii comunelor mari din județ nu vor să audă de transformarea unităților administrative pe care le conduc în orașe. Condiția principală pentru această schimbare de rang este o populație de peste 10 mii de locuitori, potrivit ultimului recensământ. Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național (351/2001) precizează acest prag, dar deschide apoi ușa mult mai larg: „de regulă de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori”, după cum se menționează în Anexa II a legii.

Ce trebuie să aibă un oraș în plus față de o comună

Sunt însă mai multe condiții de îndeplinit – unele nerespectate nici de actualele centre urbane, cum e suprafața de spații verzi de 15 mp/locuitor. Astfel, trei sferturi din populația ocupată trebuie să lucreze în activități neagricole, peste 70 la sută din locuințe să aibă instalație de alimentare cu apă și mai mult de jumătate, canalizare, iar peste o treime (35 la sută) să fie dotate cu instalație de încălzire centrală. Asta înseamnă că cel puțin 60 la sută din lungimea totală a străzilor trebuie să aibă rețele de distribuție a apei și pe cel puțin 50 la sută să fie și conducte de canalizare. Totodată, jumătate din rețeaua stradală trebuie să fie modernizată.

Un viitor oraș va trebui să aibă cel puțin 7 paturi de spital/ 1000 loc., iar numărul de medici, măcar 9 la 5000 loc. Nu în ultimul rând, trebuie să existe 50 de locuri în hoteluri. Liceu, săli de spectacol, biblioteci publice, spații pentru activități sportive sunt alte câteva obligații de îndeplinit.

La țară e mai bine

Cele mai mari comune din județ sunt în Zona Metropolitană Iași, unele sate componente fiind practic lipite de municipiu: Miroslava, Valea Adâncă, Bârnova, Tomești, Dancu/Holboca, Rediu, Valea Lupului.

Cel mai tânăr oraș din județ, Podu Iloaiei, va împlini în 2025 20 de ani de când are acest statut. Dar după Podu Iloaiei când vor urma și altele?

Miroslava ar fi principalul candidat la transformarea în oraș. Potrivit ultimului recensământ, populația rezidentă depășise 28,5 mii de locuitori în 2021, însă cea după domiciliu e de aproximativ 31 de mii. Primarul Dan Niță ne-a spus că bu prognozează schimbarea în oraș în viitorul apropiat, avantajele unei comune fiind în continuare mai consistente decât ale unui oraș.

Cât privește Ciurea, a doua comună ca mărime din județ după numărul de locuitori – peste 17 mii în județ, primarul Cătălin Lupu declara recent ziarului nostru că „noi preferăm să fim la țară și să facem viața oamenilor ca la oraș“.

Reorganizare teritorială. Dar cum?

De aceeași părere este și primarul Holbocăi, comună cu 13,7 mii de locuitori la recensământ, dar cu 16 mii domiciliați în localitățile componente. Schimbarea statutului ar presupune creșterea taxelor și impozitelor la nivelul celor de oraș și, „dacă s-ar face referendum (condiție esențială pentru schimbarea statutului, n.r.), cred că nici 10 la sută dintre locuitorii comunei n-ar fi de acord”, ne-a spus Neculai Pamfil. El a invocat pe de altă parte necesitatea realizării unei reforme administrative, a unei reorganizări teritoriale care să reunească comunele mici și să creeze unități administrativ-teritoriale organizate mai eficient.

Primarul din Valea Lupului, comuna care și-a triplat numărul de locuitori de la recensământul din 2011 până la cel din 2021, ajungând la 14,5 mii de locuitori, are însă altă idee: municipiul și suburbiile vecine să fie reorganizate ca Bucureștiul, pe sectoare. „Astfel, se pot prelungi străzile mari precum Păcurari în Valea Lupului, Nicolina până la Lunca Cetățuii, șoseaua Bucium”, ne-a spus Liviu Dulgheru. El a admis că o asemenea schimbare s-ar putea face într-un viitor mai îndepărtat.

Ciudățenii de orașe. Ce spune un specialist în geografie urbană

În România sunt și localități care, în mod ciudat, au statut de oraș. Cel mai mic oraș din țară abia avea 1640 de locuitori la ultimul recensământ. Altfel spus, în Băile Tușnad din Harghita locuiesc mai puțini oameni decât în marea majoritate a comunelor ieșene. Cel mai apropiat oraș mic de Iași este Solca (Suceava), unde recenzorii au găsit acasă mai puțin de 2200 de locuitori. De altfel, aproape 30 de asemenea orașe din România au mai puțin de pragul minim de 5000 de locuitori.

„Că e comună sau e oraș, dacă este să vedem care este populația urbană reală a României, cel mai bine ar fi să luăm în considerare așezările propriu-zise cu peste 5000 de locuitori. Aceste localități sunt în mod clar urbanizate”, a simplificat lucrurile George Țurcănașu, lector.dr. la Facultatea ieșeană de Geografie. Ca o concesie, el propune o medie între cele două limite inferioare din legea menționată la începutul articolului: ce e peste 8000 de locuitori să fie orașe (categorie care ar trebui să includă, în județul Iași, Răducăneni și Țibănești).

Orașele încă și mai mari – cu cel puțin 40 de mii de locuitori, potrivit aceleiași legi – au rang de municipiu. La nivel național, cele mai multe municipii dintr-un județ sunt în Hunedoara, șapte. Județul cu cele mai multe orașe, 12, este Prahova (unde mai sunt două municipii). În Suceava și Maramureș sunt câte 11. În schimb, Clujul are un singur oraș (Huedin, 9500 de locuitori) și cinci municipii.

 

Citește și:

• Recensământ – Şase noi comune din judeţ pot fi oraşe. Un municipiu şi două oraşe ar trebui retrogradate. Vor sau nu primarii schimbarea?
• Podu Iloaiei a devenit oficial oras
• Recensământ 2021 – La ce mai este Iașul Nr 1? Cum am ajuns cel mai populat județ?

Publicitate și alte recomandări video