anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Ce culori vedem?

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Interesul hispanistului american Steven Dworkin, de la University of Michigan, pentru numele de culori în limbile romanice şi deosebita sa competenţă în materie au contribuit la succesul unei pasionante conferinţe, „Les noms des couleurs”, prezentată recent la Iaşi. Tema a devenit o incursiune de virtuozitate în istoria vocabularului limbii latine şi al limbilor romanice, aducătoare aminte de cele mai frumoase cursuri intitulate, în anii studenţiei de acum cinci-şase decenii, de „filologie romanică” sau de „lingvistică indo-europeană”.

* Niger şi viridis au constituit punctul de plecare al analizei, ca reprezentante ale grupului de nume de culori din latină păstrate în toate limbile romanice, cu raportare la situaţia în care există moşteniri singulare sau chiar modele primare îndoielnice; printre acestea din urmă, numele culorii „albastru”, pentru care corespondentele romanice fac deliciul specialistului, respectiv, pentru oricine, reflexe deosebit de interesante ca prilej de meditaţie, de care ne vom ocupa însă altă dată. În limba română, „negrul” nu duce lipsă de sinonime de nuanţare, în variate limbaje şi registre, recurgându-se, eventual, la diferite repere din mediul înconjurător: lâna este laie (dacă nu-i bălaie!), o ţesătură poate fi murie sau păcurie, iar îmbrăcămintea cernită, după cum cineva poate fi pământiu la faţă, dacă nu cenuşiu. Etc.

* Foaie verde? Spunând că ceva este „verde”, putem da uşor impresia că ne mulţumim cu o ieşire comodă. Când, într-o anchetă etnolingvistică, te arăţi interesat de nuanţele de culori din această familie, urmărind fondul covorului de pe peretele din „casa cea mare” a gazdei, dar mai ales frunzele florilor şi figurile de pe ţesătură, vei înregistra termeni care nici prin minte nu-ţi puteau trece. Dacă nu se distinge doar un verzui sau verzaliu, referentul comparaţiei a fost lesne ales, pentru precizie, din zona vegetalului: nuculiu (ca frunza nucului), curechiu (de la „curechi”, numele moldovenesc şi ardelenesc al „verzei”), brădăciu, urziciu, ierbiu sau prăzuliu. Nu trebuie să fii numaidecât ţesătoare ca să mai distingi şi vreun burăticiu (ori brotăciu) sau vreun (necontaminat stilistic) fistichiu, dar o specialistă te poate uimi indicându-ţi şi un vermuz, neologism reprezentând acomodarea fr. vert mousse, verdele de culoarea muşchiului de pe copaci („în verde, picuri oleacă de galben!”).

* Insaţietate primară. Ca regulă, în special pentru substantive, omul naturii poate ignora termenul-noţiune, fiind preocupat de aspectele pentru el semnificative practic. Se ştie că laponii, de exemplu, au câteva zeci de nume pentru „zăpadă”, selectând trăsături: cea abia căzută, cea în care se scufundă (sau nu se scufundă) copita renului ori tălpile de la sanie, cea peste care s-a format o pojghiţă moale, încât pot fi distinse urmele unor animale etc. Dar şi locuitorii din Pirineii centrali, după o descriere a lingvistului francez Jean Séguy, au nume diferite pentru aceeaşi plantă (medicinală) în funcţie de faza de creştere a frunzelor, a înfloririi sau a coacerii fructelor. O excelentă zonă de aplicaţie sui-generis şi în ceea ce priveşte recunoaşterea culorilor, ca pentru toţi oamenii pământului de oriunde, şi pentru români. Reperele, după cum am văzut deja, sunt extrem de diverse.

* Caleidoscop. Iată numai câteva trimiteri la vegetale (rădăcină, frunze, fructe etc.): sfecliu (roşu), morcoviu, bostăniu (!), vişiniu, zmeuriu, cânepiu, muşchiu, liliachiu, tutuniu; la materii: cărămiziu, brumăriu, cenuşiu, cafeniu; la alimente: undelemniu; la vieţuitoare: stacojiu, purpuriu, şoriciu; la metale: plumburiu, argintiu, auriu; la alte nume de culori: albiu, gălbiu, negriciu, maroniu. Fireşte, la derivatele de la nume de fructe s-au adăugat cele ce pornesc de la termeni împrumutaţi relativ recent: piersiciu, portocaliu, naramziu. Dar există şi sidefiu, porfiriu sau rubiniu, ca să nu ne mai referim şi la presiunea sistemului popular, care, din kaki, duce la cachiu (cachie etc.). Iar clasa cu finala -iu a fost susţinută de turcisme cum sunt conabiu, ghiurghiuliu ori ghiviziu. Este uşor de constatat că nu ne-am referit la toate uneltele de derivare pentru nume de culori; unii din termenii de mai sus sunt dublaţi de variantele cu finala -ui, de la albui şi gălbui, la verzui. După cum nu ne-am ocupat de familia terminologică pentru culoarea „albastru”, căreia îi rezervăm o discuţie aparte.

* Joc şi glumă. 1. Sinchiseala oamenilor (în special a femeilor!) de a numi culoarea tuturor înconjurătoarelor este ironizată prin misterioasa referire la aceea a „vântului turbat”; 2. O denumire sarcastică de culoare, dinspre locuitorii din Mihăilenii Bălţilor, a fost înregistrată de studentul Eugen Coşeriu, într-un glosar publicat, în 1940, într-o revistă ieşeană: „chelea cucoanii” numea culoarea ciorapilor, transparenţi, de damă; 3. Parcă sătul de monotonia folcloricei „frunză verde” de orice (chiar de „solz de peşte”, pentru a se potrivi, la rigoare, cu „sărut ochii cui citeşte”), Nichita Stănescu a inventat frunza verde... de albastru! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moscova taie punţile

Lucian DÎRDALA

Moscova taie punţile

Câtă vreme nu este decisiv învinsă pe câmpul de luptă, iar acest scenariu este greu de imaginat într-un război purtat doar cu Ucraina (fie ea şi înarmată de Occident), Rusia nu va negocia asupra „teritoriului naţional”. Ideea că angrenarea Rusiei într-un război de uzură, lipsit de victorii şi generator de costuri umane şi materiale, ar conduce la înmuierea Kremlinului în materie de teritorii era problematică dintru început - acum, ea nici nu mai poate fi luată în calcul.

opinii

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Codrin Liviu CUȚITARU

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Emil Brumaru era, în subsidiar, aidoma tuturor scriitorilor adevăraţi, fiinţa cea mai delicată cu putinţă - aproape fragilă, aş îndrăzni să observ - care-şi disimula, în identitatea (construită) de rebel al culturii, propriile temeri şi inhibiţii în faţa „infernului” din celălalt.

Viitorul memoriei

Bogdan ILIESCU

Viitorul memoriei

„Nothing is ever really lost to us as long as we remember it.” (Nimic nu e complet pierdut câtă vreme ni-l putem aminti.) L.M. Montgomery

Bogdan Bârleanu - poftire la un ospăţ al spiritului şi inefabilului

Grigore ILISEI

Bogdan Bârleanu - poftire la un ospăţ al spiritului şi inefabilului

Bogdan Bârleanu trăieşte timpul deplin al slujirii artei. Sigur, nu-i ceva nou în existenţa sa de artist. Rostirea în limbajul plasticii a fost şi este, în chipul cel mai firesc, raţiunea sa de a fi. Dar acum, mai mult poate decât oricând, viaţa lui Bogdan Bârleanu curge în albia picturii. 

pulspulspuls

Povestea pe scurt a doi imobiliari din Iaşi: unul are o jenă financiară, iar celălalt tocmai a luat o chelfăneală pe cinste

Povestea pe scurt a doi imobiliari din Iaşi: unul are o jenă financiară, iar celălalt tocmai a luat o chelfăneală pe cinste

Spun surse din târg, care stau cu urechea lipită de caldarâmuri rezidenţiale şi ascultă cu atenţie vuietul pieţei imobiliare, că este jale mare printre developerii din târg şi că unii dintre ei sunt pe marginea prăpastiei în timp ce alţii sunt pe tobogan la vale chiuind ca Pintea haiducul care se aruncă de pe stânci. 

Caricatura zilei

Zbor anulat

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.