Ce dandana poate să iasă după ce ridici casă cu iubita? Ce spune legea în cazul logodnelor rupte după ani de zile?

Originar din Bosia, comuna Ungheni, Costel I. a cunoscut în 2005 o femeie din comuna A.I. Cuza, Iuliana T. În acel moment, femeia era recent divorțată și avea în întreținere doi copii. La început, cei doi iubiți au plecat împreună la muncă în străinătate. Ulterior însă, au căzut de acord ca ea să rămână în țară, la Ungheni, pentru a avea grijă de copii, iar de plecat, să plece doar el. Ani mai târziu, când copiii au crescut, femeia l-a convins pe Costel I. să se mute în A.I. Cuza, la părinți. Tatăl Iulianei T. era cardiac, iar mama avea ambele picioare amputate. În aceeași casă, cu doar două camere, locuiau și cei doi frați ai femeii. Ca urmare, Costel I. s-a apucat de construit o casă nouă, în aceeași curte, pentru el și iubita lui. Au muncit amândoi, ani de zile, pentru a termina casa. Au investit în ea banii câștigați muncind pe rând în străinătate, ca și cei 15.000 de euro câștigați de bărbat din vânzarea altei case.

Iubita a fost prinsă umblând cu altul

Relațiile dintre cei doi iubiți s-au degradat însă în timp. După cum a povestit ulterior Costel I. judecătorilor, în 2020 a început să aibă suspiciuni cu privire la fidelitatea iubitei sale. De câte ori aducea vorba de căsătorie, femeia îl amâna, spunând că nu este pregătită și că nu este nicio grabă. Femeia pleca de acasă câteva zile, singură, sub pretextul că mergea la fiul ei, în Iași. Într-o zi, Costel I. a urmărit-o și a văzut-o cu altul. A ieșit cu scandal, femeia a obținut un ordin de protecție împotriva bărbatului și a rupt logodna. După 15 ani, Costel I. rămăsese în drum, fără nimic.

În iunie 2021, bărbatul s-a adresat Judecătoriei Pașcani, cerându-și înapoi investițiile făcute pe parcursul celor 15 ani cât trăise cu Iuliana T. În acțiunea sa, el a cerut 120.000 lei, reprezentând jumătate din valoarea casei construite împreună cu femeia și 17.250 lei, jumătate din bunurile cumpărate pentru dotarea casei. Conform legii, în cazul ruperii logodnei, cele două părți sunt obligate să-și restituie reciproc darurile făcute în vederea căsătoriei. De asemenea, partea care rupe logodna poate fi obligată la plata de despăgubiri pentru cheltuielile făcute de celălalt în vederea căsătoriei, în termen de un an de la desfacerea legăturii. Prin acțiunea sa, Costel I. cerea recunoașterea faptului că legătura cu Iuliana T. fusese practic o căsnicie, în care ambii avuseseră aceeași contribuție. Prin urmare, împărțirea pe din două a bunurilor obținute în 15 ani era firească.

Logodna ruptă după 15 ani se vede altfel de la Pașcani

Nu la fel s-au văzut însă lucrurile din perspectiva magistrații Judecătoriei Pașcani. Terenul pe care Costel I. și Iuliana T. își construiseră casa aparținea părinților femeii. Or, legea prezumă construcția ca aparținând proprietarului terenului pe care este edificată. Constructorul de bună credință, cum ar fi fost considerat Costel I., putea invoca doar un drept de creanță împotriva proprietarului terenului, pe principiul îmbogățirii fără justă cauză. Bărbatul invocase și el acest drept de creanță, cerând introducerea în proces și a fraților fostei iubite, dar abia în septembrie 2022. Prea târziu, în aprecierea instanței, astfel încât casa nu mai putea fi împărțită.

O problemă asemănătoare apărea și în cazul bunurilor comune, adunate pe parcursul a 15 ani de relație. Practic, era vorba de un partaj, adică de ieșirea din indiviziune a unor proprietari comuni. „Acţiunea de partaj are ca situaţie premisă starea de coproprietate, deţinerea bunului în coproprietate de către mai multe persoane, respectiv mai multe persoane să deţină un act de proprietate asupra bunului, iar în urma acţiunii de partaj acest bun ar urma să fie împărţit între coproprietari. În nici un caz acţiunea de partaj nu poate avea ca finalitate crearea unor acte de proprietate în situaţia în care coproprietarii nu deţin nici un act de proprietate cu privire la bunurile ce urmăresc a le împărţi. În speţă, părţile nu deţin acte de proprietate pe imobilul solicitat a fi partajat şi nici cu privire la bunurile mobile enumerate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi a precizărilor ulterioare”, au arătat judecătorii. Practic, în lipsa unor acte care să demonstreze proprietatea comună a celor doi foști iubiți asupra casei și a bunurilor din ea, nu putea fi făcut niciun partaj.

Plângerea lui Costel I. a fost respinsă. Bărbatul are la dispoziție o lună pentru a contesta soluția judecătorilor pășcăneni.

Publicitate și alte recomandări video