Ce e sărbătoare, ca sărbătoarea trece: vă afectează tare sau doar vă lasă rece?

1) Unde vă este bradul de Crăciun?

a) Dacă se mai poate numi brad, e în camera de zi, peste movila de ace căzute; b) Tot în ghiveci, dar nu e brad, ci ficus; c) Zvârlit pe geam, în fața blocului, ca în fiecare an.

2) Unde vă este porcul de la Crăciun?

a) În natură nimic nu se pierde, totul se transformă, deci e pe undeva; b) Nevasta mea ar spune că tocmai citește un test din ziar; c) Vreți să spuneți cartofii?

3) Unde vă este vinul de la Crăciun?

a) În aceleași sticle din dulap în care s-a aflat și înainte de Sărbători; b) În pungile de sub ochi și în ficat; c) Vreți să spuneți socata?

4) Unde vă este ultimul salariu, primit înainte de Crăciun?

a) La rude, sub formă de daruri, sau la amanet, dacă rudele au rămas fără bani; b) Am mai spus asta la întrebarea anterioară; c) În buzunarul de la palton.

5) Cu ce ați rămas după Sărbătorile de Iarnă?

a) Cu amintiri nepieritoare, imortalizate de cumnatul Anton, cu telefonul; b) Cu dureri de cap nepieritoare; c) Cu datorii nepieritoare la vecinul pe care l-am inundat.

6) Pentru masa de Crăciun ați pregătit „Foie gras”. Cum ați făcut ficat gras?

a) Normal, cu ficat de gâscă, piper, sare, nucșoară și coniac; b) Evident, am băut cu nașul coniac; c) Am cumpărat pateu de porc și nimeni nu s-a prins.

7) Nu că ar fi cazul, dar așa, ce leacuri împotriva mahmurelii cunoașteți?

a) Nu e cazul: ce e aia? b) Metoda tâmplarului: cuiul mai mare scoate pe cel mai mic și tot așa, până la piroane. c) După o noapte cu limonadă merge lapte!

Astea fiind zise, să nu vă așteptați ca, după ce ați completat testul, să vă apuce o dispoziție primăvăratică, să vedeți viața în culori zglobii și contul plin cu bani cum sunt tomberoanele pline cu brazi uscați, nu! Ideea e că vă puteți face măcar o idee despre ce a fost / n-a fost bine de Sărbători, fiindcă timpul trece repede, ca mâine-poimâine vine Crăciunul, apoi trecem în 2026! Un an bun să avem!

Un mândru purcel, tras ca prin inel?

N-am avut porc, poate nici voi, însă alți români au avut, poate mulți. Dacă am fi avut, n-am fi știut cum să-l manipulăm, l-am fi pus la litiera mâței, să nu facă porcării prin casă, apoi am fi sunat la prieteni: „Vrei porc? Pe bune și viu!”. Am fi rupt relațiile cu mulți dintre ei. Alții s-ar fi bucurat dacă le-ar fi picat un porc, ar fi încercat să-l îngrașe, nu ca să se bucure de un pet rotofei, la cumpăna dintre ani, ci să se bucure de afumături. Până la urmă, ne-am descurcat cu toții, am avut cu toții porcării pe masă, de Sărbători. De fapt, nu chiar toți…

În sensul ăsta, amintim cazul românului Aurel Mirodenie, care a făcut rost de porc cam prin noiembrie. A încercat să-l îngrașe atunci, știind că nu în ajun se-ngrașă porcul, motiv pentru care a căutat pe net. La început a găsit doar rețete de slăbit, dar a insistat și a ajuns pe un site cu sfaturi pentru culturiști, „Mușchi mai buni, în două săptămâni!”. A comandat haltere, cutii cu steroizi, tot tacâmul. După o săptămână, porcul părea fructul iubirii dintre Terminator II și Rambo. Când s-a apropiat cu cuțitul, înainte de Ignat, să-i facă buzunar la beregată, animalul l-a apucat ușor cu o copită din față, l-a privit de sus și i-a spus, cu voce calmă: „Ești convins că asta vrei?”. Recent, am auzit că nevasta lui Aurel a divorțat de el și trăiește cu porcul, care se comportă mult mai delicat cu ea decât fostul soț, după ce lua leafa.

Publicitate și alte recomandări video