Anxietatea este o teamă fără un obiect clar sau o cauză bine definită și se poate manifesta prin agitație interioară, transpirații, bătăi rapide ale inimii, panică sau frică – o emoție care ne avertizează asupra potențialelor pericole și ne pregătește pentru a le înfrunta.
Citește integral ediția nr. 26 a Ziarului de Sănătate
Psiholog Maria Marchiș, Arcadia: Aceasta funcționează prin amplificarea acuității simțurilor și mobilizarea energiei necesare pentru a reacționa rapid și eficient în fața unei amenințări, fie prin fugă, fie prin luptă – o reacție cunoscută sub numele de „luptă sau fugi”.
În lumea modernă, amenințările cu care ne confruntăm sunt de obicei mai puțin concrete, dar nu mai puțin reale, fiind interpretări ale unor situații proiectate în viitor. Natura acestor proiecții activează reacții în organism, anxietatea fiind de fapt teama de un eveniment sau situație dintr-un viitor căruia nu credem că îi putem face față. Atunci când trăim cu anxietate, trăim cu teama de viitor, iar când trăim cu depresie, trăim încă într-un trecut din care nu ne putem desprinde.
În loc de pericole fizice imediate, anxietatea se activează ca răspuns la amenințări percepute. Acestea pot include îngrijorări legate de sănătatea personală sau a celor dragi, teama de a pierde locul de muncă, dificultăți în alegeri, probleme financiare sau dificultăți relaționale. Îngrijorările apar la nivel mintal sub forma unor gânduri: „Dar dacă se va întâmpla…?”, „Va fi un dezastru dacă…” etc., ca mai apoi energia și natura acestor gânduri să se transforme în emoții.
Anxietatea este adesea însoțită de gânduri negative, copleșitoare și adesea iraționale. Când trăiești cu anxietate, mintea ta poate deveni un loc în care pericolele percepute par omniprezente și incontrolabile.
Câteva caracteristici ale tiparului de gândire prezent în anxietate sunt:
- Catastrofizarea: presupunerea că cel mai rău scenariu posibil imaginat se va întâmpla;
- Suprageneralizarea: credința că dacă ceva neplacut s-a întâmplat o dată, se va întâmpla din nou și din nou;
- Filtrarea negativă: concentrarea doar pe aspectele negative ale unei situații și ignorarea aspectelor pozitive.
Anxietatea devine o problemă atunci când începe să interfereze cu viața de zi cu zi. Anxietatea persistentă poate duce la o stare de tensiune constantă, neliniște interioară și dificultăți de concentrare. De asemenea, poate afecta relațiile personale și performanța la locul de muncă, creând un cerc vicios de stres și îngrijorare. Este important să acceptăm că a avea control asupra tuturor aspectelor vieții este imposibil.
Pentru a gestiona anxietatea, este important să învățăm tehnici de relaxare și să dezvoltăm strategii de coping. Tehnicile de respirație profundă, coping-ul emoțional, meditația și exercițiile fizice regulate pot ajuta la reducerea tensiunii. Primul pas spre gestionarea anxietății este să recunoști că nu trebuie să treci prin asta singur. Gestionarea anxietății este un proces continuu și personalizat, iar colaborarea cu un specialist din domeniul sănătății mintale poate fi extrem de benefică. Alături de un psiholog, poți să traversezi mai ușor provocările anxietății și să trăiești o viață mai echilibrată.
Prin înțelegerea mecanismelor anxietății și adoptarea unor strategii eficiente, putem transforma anxietatea dintr-o provocare într-un aliat care ne ajută să călătorim prin provocările vieții.
Publicitate și alte recomandări video