luni, 23.05.2022
România este printre cele mai expuse state europene la schimbările climatice, cu efecte asupra degradării solului în anumite zone ale țării considerate ireversibile de specialiști, un risc insuficient înțeles atât de decidenți, cât și de fermieri. Rapoartele europene de specialitate indică România printre cele mai vulnerabile state din Uniunea Europeană (UE) la schimbările climatice, cu risc crescut de deșertificare în Dobrogea. Specialiști externi, oameni de știință, agronomi sunt de părere că utilizarea tehnologiilor performante, aporturile nutritive utilizate pentru creșterea productivității culturilor pe terenurile degradate nu sunt suficiente, ele doar maschează unele efecte adverse asupra solului degradat, oferind un fals sentiment de securitate. Pe plan global, abordările sunt diferite. Statele Unite ale Americii sunt vârful de lance al ingineriei genetice aplicate asupra plantelor, proceduri care dau deja rezultate, în timp ce Europa rămâne mult mai conservatoare în favoarea culturilor tradiționale.
„România se află la nivelul în care caută soluții pentru ca plantele să reziste mai mult la boli și la dăunători. Schimbarea de tehnologie presupune și modificarea perioadelor de plantare a culturilor, trebuie schimbat sistemul de fertilizare și tehnica de lucru a pământului. În noile condiții, nu sunt recomandate cantitățile mari de îngrășăminte care conțin minerale. Mai apare un fenomen specific României, și anume seceta atmosferică, adică o reducere a umidității în atmosferă, ceea ce creează un șoc termic care degradează plantele”, precizează Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS). Valeriu Tabără consideră că soluția la schimbările climatice este ingineria genetică nouă, cu caracter aplicativ. „Cercetarea ar trebui să se orienteze către crearea unor forme cu genotipuri care să îmbunătățească genomele plantelor. De exemplu, se transferă gene de la sorg la porumb. În lume, se întâmplă astfel de fenomene de inginerie genetică, dar, în UE, anul trecut, s-a interzis multiplicarea genetică. Europa rămâne extrem de conservatoare în fața acestui fenomen, în vreme ce pe planetă unii deja fac o revoluție verde genomică”, menționează Valeriu Tabără.
Între cercetarea de durată și nevoia de rezultate imediate
Răzvan Teodorescu, prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), afirmă că România are soiuri deja consacrate, dar trebuie să implementeze în producție și noi soiuri care sunt acum căutate pe plan mondial, pentru că a devenit un exportator important de produse agricole. „Pentru a lupta cu schimbările climatice, este nevoie de ameliorarea soiurilor și de o varietate a acestora. Acest proces necesită, însă, cercetări de durată. Varianta mult mai rapidă este de a identifica un soi care produce în condițiile climatice din România și de a-l înmulți, fie clasic, fie prin microînmulțire, adică o multiplicare rapidă, dar care nu schimbă nimic din genetica plantei. Acest lucru se și întâmplă în România, la institutele de cercetare de la Mărăcineni și Ștefănești, din județul Argeș”, precizează Răzvan Teodorescu.
Noile generații de specialiști români sunt formați la Facultatea de Biotehnologii Agricole din cadrul USAMV București. Teodorescu este de părere că România este, totuși, într-o zonă mai protejată din punctul de vedere al schimbărilor climatice, dar pledează pentru utilizarea de soiuri variate, pentru a evita riscul ca un anumit soi să fie atacat de boli sau de dăunători și, astfel, să fie compromisă producția. Prorectorul USAMV dă exemplul istoric al atacului filoxerei asupra viței-de-vie, care a impus introducerea de soiuri americane în producția românească, dar și europeană.
Curtea de Conturi Europeană este cu ochii pe deșertificarea terenurilor
În raportul special publicat la sfârșitul anului trecut, Curtea de Conturi Europeană a ajuns la concluzia că deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență. „Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului (UE și al statelor membre – n.r.) de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în anul 2030”, se arată în documentul instituției europene. Curtea de Conturi Europeană (CCE) constată că, la nivelul UE, nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor, deși în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei, în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România, riscul deșertificării este deosebit de grav, potrivit auditorilor CCE. Studiile de specialitate avertizează că aceste zone sunt adesea afectate de eroziunea solului, de salinizare, de pierderea carbonului organic din sol, de declinul biodiversității solului și de alunecări de teren.
România, o idee bună aplicată prost
În raportul CCE, România apare ca exemplu de măsură ineficace pentru combaterea deșertificării: „Programul de dezvoltare rurală al României pentru perioada 2014-2020 conține un pachet de măsuri de agromediu care vizează în special problemele legate de deșertificare în România. Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare. Valoarea ajutorului este de 125 de euro pe hectar. Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum. Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.
Cititi mai multe pe https://fermierinromania.ro/ce-face-cercetarea-romaneasca-pentru-a-gasi-noi-soiuri-de-plante-agricole-adaptate-la-schimbarile-climatice/
Cuvinte cheie: + Cercetare și Dezvoltare, Europa Agricolă, Noutăți, Tehnologii noi, Tendițe europene
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Becali spune din nou că Poli Iași i-a cerut 200.000 de euro ca să-i dea un meci
Rușii nu au refăcut aerodromul din Transnistria. Echipamentele ar fi fost furate
Evaluare națională mincinoasă: 9,8 - media din gimnaziu, nota 4 la examen
Bilanțul morților ruși în Ucraina este "similar" cu cel al războiului sovietic din Afganistan
Poezie pe piatră, conceptul lui Ion Barbu. Instalația poetică unică expusă la Iași
Militar rus condamnat la închisoare pe viaţă din cauza crimelor din Ucraina
Zelenski: Până la 100 de oameni sunt ucişi în fiecare zi în luptele din estul Ucrainei
Preţul gazelor din import a urcat de patru ori în ultimul an
Ce se mai întâmplă azi la Romanian Creative Week (RCW) - Musicalling
Medicul care a ”descoperit” variola maimuței la Rădăuți, dus din mașina de gunoi la Psihiatrie
Portarul Manuel Neuer şi-a prelungit contractul cu Bayern Munchen
Trei ieșeni arestați: unul pentru trafic de droguri, doi pentru trafic cu produse psihoactive
Şeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”
Creşterea preţurilor la energie a adus venituri suplimentare la buget de miliarde de lei
Biden avertizează că SUA vor apăra militar Taiwanul dacă Beijingul invadează ţara
Florin Cîţu critică PSD din cauza anunţului privind introducerea cotei progresive de impozitare
Program de spectacole la Teatrul Luceafărul în săptămâna 24-29 mai 2022
Becali îl ironizează pe primarul Pandele: Felicitări, pentru cupă! Ai muncit un an pentru CFR
Emblematica chitară a lui Kurt Cobain, adjudecată la 4,5 milioane de dolari
Jumătate dintre români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costul cu alimentarea
Fenechiu: PNL nu este dispus să renunţe la cota unică. Este una din liniile roşii
Un tânăr de 21 de ani a murit sub privirile tatălui său. Cei doi lucrau împreună
Militar rus: „Eram murdari şi obosiţi. Oamenii din jurul nostru mureau”
Schimbare majoră la admiterea la liceu. Notele din gimnaziu nu vor mai fi luate în calcul
Editura JUNIMEA şi revista SCRIPTOR invită publicul marţi la un dialog cultural
Cum a făcut România jocurile politice ale Rusiei. Abia de acum vine greul!
Averile miliardarilor din industria alimentară şi energetică au crescut cu 453 de miliarde de dolari
Canalul de Suez aduce Egiptului venituri de circa 7 miliarde de dolari în actualul an fiscal
Alarmă falsă în Grecia. Turistul englez bănuit ca ar fi avut variola maimuţei are de fapt varicelă
Echipa FC Porto a câştigat duminică a XVIII-a oară Cupa Portugaliei
Cannes 2022: Cristian Mungiu radiografiază xenofobia care macină Europa
Cum iroseşte România o importantă sursă de energie în aşteptarea legislaţiei privind investiţiile
Un feribot a luat foc în Filipine: cel puţin şapte persoane şi-au pierdut viaţa (VIDEO)
WhatsApp nu va mai funcţiona pe versiunile de iOS lansate în 2016 şi 2017
Primul abandon important în proba mersului fără mâncare, după 660 km parcurși
Fondul de salarii lunar din Iaşi cu tot cu taxe şi impozite se ridică la circa 900 milioane de lei
Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)
300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie
Licitaţie majoră a ApaVital: extindere înspre Mogoşeşti şi Scânteia
Doar 15 cazuri de COVID-19 peste weekend la Iaşi. Recorduri negative şi la nivel naţional
Spitalul Mitropoliei s-a extins: o investiţie de 2 milioane de euro
Nichita DANILOVBiberonul |
Ciprian IFTIMOAEIDespre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II) |
Michael ASTNERMamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.