Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Oradea este considerat oraşul cu cea mai eficientă administraţie din România. Servicii comunitare, infrastructură urbană, trafic şi transport, clădiri de patrimoniu şi arhitectură urbană - toate acestea dau strălucire şi utilitate fiecărui loc din oraş, fie că eşti localnic sau turist.
Binecuvântată cu o poziţionare geografică de invidiat, în apropierea graniţei de vest, pe Autostrada A3 - Transilvania (în construcţie), la doi paşi de izvoarele termale de la Băile Felix, Oradea a primit şi un «bonus» în 2008: pe Ilie Bolojan.
Fără trafic greu
În primii trei ani din noul mileniu, Oradea a fost înconjurată de o şosea de centură cu o singură bandă pe sens, lucru ce a permis scoaterea din oraş a traficului greu care tranzitează spre Vama Borş. După 2010, centura a mai primit o bandă pe sens, dar şi treceri denivelate (pasaje) în intersecţiile importante. Ultimul pasaj suprateran va lega centrul oraşului de unul din parcurile industriale de la periferie.
„Centura Oradea este finanţată din trei surse: de la bugetul Ministerului Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare pentru proiecte pe care le-am realizat noi pentru CNAIR - am realizat studiile de fezabilitate, am făcut exproprieri şi am predat terenul «curat», pentru că nu eram eligibili pentru aceste proiecte - şi, în fine, prin Programul Operaţional Regional“, ne-a explicat primarul Oradei secretul fluidizării traficului din interiorul şi din jurul oraşului. El a subliniat că o şosea de centură reprezintă o necesitate pentru orice oraş, atât pentru trafic, cât şi pentru crearea unei oportunităţi de dezvoltare a comunităţii: de-a lungul centurii ocolitoare apar fabrici, depozite şi alte diverse activităţi economice.
Clădiri vechi cu faţade noi
La fel ca în majoritatea oraşelor transilvănene, peisajul urban al Oradei nu amestecă partea veche cu cea a construcţiilor de după 1945. Dar, mai mult decât în Timişoara, Cluj şi Braşov, multe dintre clădirile vechi arată ca noi. „Sunt nişte legi în vigoare care ne ajută să ne implicăm în reabilitarea clădirilor din centrele istorice“, ne-a dezvăluit primarul Bolojan care este „secretul“ renovării faţadelor, atât pentru clădirile monument istoric, cât şi pentru cele din zonele protejate. Este vorba despre aşa-numita „Lege a faţadelor“ (153/2011, completată în 2016) şi de legislaţia referitoare la monumentele istorice.
„În 2009 şi 2010 am fotografiat toate clădirile din centrul istoric, s-a făcut descrierea problemelor pe care le are fiecare, ca să ştim ce preluăm şi ca să înlăturăm orice fel de intervenţii neavizate. Apoi am adoptat un pachet de măsuri de susţinere a reabilitării faţadelor, dar şi coercitive împotriva celor care nu-şi refac clădirile“, ne-a spus primarul. Concret, Municipalitatea realizează din fonduri proprii proiectul tehnic (respectând toate elemente de faţadă), iar proprietarii suportă contravaloarea reabilitării sau pot accesa împrumuturi fără dobândă pe care le acordă Primăria - toată suma necesară, în cazul monumentele istorice, respectiv cel mult jumătate dacă clădirea din zona protejată nu este pe lista monumentelor. Cinci ani după finalizarea lucrărilor, proprietarii sunt scutiţi de plata impozitului pe clădire.
Cei care nu-şi repară faţada riscă amenzi în cazul desprinderii tencuielii, precum şi o supraimpozitare de 500 la sută, maximul prevăzut de lege, dacă clădirea nu arată bine. Deţinătorul unui spaţiul comercial va plăti, de asemenea, un impozit majorat dacă-şi ţine prăvălia/ magazinul/ restaurantul închis.„Cu acest pachet de măsuri, ni s-a dublat an de an numărul de autorizaţii de construcţie“, a mai spus Ilie Bolojan, precizând că ceea ce se vede la păstrarea ca noi a clădirilor din Oradea este doar aplicarea unui model german.
Cum s-a rezolvat problema parcărilor în centrul oraşului
Anul trecut, taxa de parcare a adus la bugetul Oradei de patru ori şi jumătate mai mulţi bani decât a obţinut Iaşul: 13,7 milioane de lei, în creştere cu 38 la sută faţă de 2016. O treime din sumă a fost achitată de conducătorii auto cu telefonul mobil. Aceasta este modalitatea de plată preferată a orădenilor şi vizitatorilor oraşului, care mai au la îndemână tichetele răzuibile sau eliberate de parcometrele omniprezente, cardurile cumpărate anticipat, vouchere sau plata în numerar.
„În Oradea nu poţi să parchezi nicăieri în zona centrală dacă nu plăteşti“, afirmă primarul oraşului de pe Crişul Repede. „Nu poţi să parchezi pe trotuare, că ţi se ridică maşina“, avertizează el, explicând apoi cum funcţionează mecanismul prin care mereu sunt şi locuri de parcare libere: „În jumătate din locurile din centru nu poţi să laşi maşina mai mult de două ore (strategie aplicată şi la Cluj, din acest an - n.r.). Nu există abonamente pe aceste locuri pentru că, altfel, cei care lucrează în această zonă îşi lasă maşinile timp de opt ore - practic blochează acel loc de parcare, iar cei care ar avea probleme de rezolvat la instituţiile publice de aici sau care ar merge la cumpărături nu ar avea unde să-şi lase maşina. Astfel, în loc de o maşină pot să parcheze patru sau mai multe. Cu cât ridici tarifele mai mult, cu atât oamenii au interesul să plece mai repede. Gestionarea parcărilor este o ştiinţă, nu o chestiune pe care a făcut-o vreun primar genial“, a ţinut să adauge edilul Oradei.
De altfel, pe tot parcursul discuţiei, Ilie Bolojan a susţinut că nu a făcut altceva decât să aplice modele care au fost testate şi funcţionează în oraşe din Europa şi de peste ocean. În privinţa parcărilor, de exemplu, un „manual de utilizare“ urmează să apară anul acesta şi în limba română: Asociaţia Municipiilor, al cărei preşedinte executiv este, suportă costurile de traducere şi tipar ale cărţii „The high cost of free parking/ Costul ridicat al parcărilor gratuite“, autor Donald Shoup.
Bani europeni pentru spaţii verzi
„Avem un angajament să facem două hectare de spaţii verzi în fiecare an“, ne-a declarat primarul Oradei, fiind de acord că niciodată nu vor fi suficienţi metri pătraţi pe cap de locuitor. Deşi a recunoscut că nu a trecut de ceva vreme prin oraşul nostru, el s-a arătat convins că şi la Iaşi se vor face spaţii verzi, pentru că există o axă de finanţare în planul de mobilitate urbană, care pune la bătaie fonduri de până la 5 milioane de euro destinate regenerării anumitor zone distruse.
De administrarea acestor fonduri din cadrul POR, Axa 4, Prioritatea de investiţii 4e, urmează să se ocupe o structură numită Autoritatea Urbană - care, la Iaşi, există de un an, însă doar în organigrama Primăriei. Cât priveşte Oradea, e de notorietate reconversia a două cimitire din zona centrală a oraşului în parcuri. „Am făcut şase hectare de parcuri. M-am dus la biserici, am vorbit cu episcopii, s-au semnat protocoale, am scos toate rămăşiţele, am făcut slujbă, le-am mutat în Cimitirul Municipal cu monumente comemorative“, ne-a dat primarul un exemplu local de regenerare a unor locuri din oraş, altminteri îngrijite doar parţial.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |