Ce înseamnă cod roșu de intervenție a SMURD? Dar plan alb în spital? Explicațiile medicului urgentist Diana Cimpoeșu
Accidentul rutier grav petrecut vineri la Lețcani, în urma căruia mai multe persoane au fost rănite, iar o femeie a suferit amputarea unui antebraț, a dus la declanșarea simultană a planului roșu de intervenție și a planului alb în spitalele din Iași. Ce înseamnă, mai exact, acestea?
Aceste coduri, aparent tehnice, reprezintă de fapt măsuri esențiale de mobilizare rapidă într-o criză medicală majoră. Prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași, explică faptul că declanșarea planului alb este un eveniment rar – „nici măcar o dată pe an”, însă atunci când este activat, face diferența între haos și salvare.
„Tocmai cu o zi înainte, colegul nostru din București, dr. Bogdan Opriță, medic-șef UPU-SMURD București, prezentase modul de activare a planului alb, centrat pe experiența Spitalului Floreasca, în cazurile Colectiv și Crevedia. A fost o prezentare care ne-a reamintit cât de important este ca fiecare spital să cunoască acest plan și să fie pregătit să-l aplice în orice moment. Coincidența a fost că, a doua zi, a trebuit să-l punem în aplicare la Iași”, a declarat medicul.
Ce este codul roșu și ce implică planul alb
Prof. dr. Diana Cimpoeșu explică faptul că planul roșu se activează în faza pre-spital și presupune o mobilizare rapidă a resurselor de intervenție, respectiv ambulanțe, echipaje SMURD și forțe ISU, pentru a putea gestiona eficient un număr mare de victime la locul unui eveniment major. Potrivit acesteia, dispeceratul medical are rolul de a coordona direcționarea pacienților către diferite spitale, în funcție de gravitatea rănilor și de capacitatea de primire a fiecărei unități.
În același timp, spune medicul, planul alb se aplică în interiorul spitalelor și presupune o reorganizare internă pentru a putea primi rapid victimele multiple. Aceasta implică eliberarea de paturi, chemarea personalului aflat în afara turei și reconfigurarea activității în secții, astfel încât să se acorde prioritate cazurilor grave. Prof. dr. Cimpoeșu subliniază că, în asemenea situații, pacienții cu afecțiuni cronice sau programate, în special cei din secții precum oftalmologie, ORL sau medicină internă, pot fi externați sau reprogramați, tocmai pentru a face loc urgențelor majore care necesită intervenție imediată.
„Planul alb înseamnă reacția spitalului la un aflux masiv de victime. În astfel de momente, spitalul eliberează paturi, mobilizează echipe chirurgicale și ATI, și redistribuie personalul din toate secțiile, inclusiv brancardieri și asistenți. Chiar și pacienții stabili pot fi relocați temporar pentru a crea spațiu. Este un efort de echipă uriaș, dar esențial pentru salvarea vieților”, a explicat prof. dr. Diana Cimpoeșu.
„Am fost pregătiți și pentru mai rău”
Prof. dr. Diana Cimpoeșu explică faptul că, în cazul accidentului de la Lețcani, pacienții au fost distribuiți strategic către mai multe spitale din Iași, în funcție de gravitatea rănilor. Cazurile ușoare, coduri verzi, au fost direcționate către Spitalul Militar, în timp ce pacienții cu traumatisme severe au fost trimiși către unități cu capacitate chirurgicală adecvată. Medicul subliniază că, pentru a face față situației, a fost necesară intervenția echipelor de chirurgie plastică, vasculară și toracică, iar o parte dintre specialiști au fost chemați de urgență din afara turei, pentru a putea asigura tratamentul prompt al victimelor.
„Am avut norocul unei reacții rapide și eficiente din partea tuturor colegilor, fie chirurgi, ATI, brancardieri sau manageri. Am fost pregătiți și pentru mai rău. De aceea este vital ca planul alb să fie cunoscut și aplicat corect. Nu este o simplă procedură birocratică, ci un mecanism real de salvare de vieți”, a adăugat prof. dr. Cimpoeșu.
Publicitate și alte recomandări video