vineri, 29.03.2024
Scurt istoric
Ziarul de Iaşi a semnalat reapariţia mirosului de mucegai în foaierul Teatrului Naţional.
În perioada 1975-1985, clădirea Teatrului Naţional avea serioase probleme cu igrasia, degradarea fundaţiei şi mirosul accentuat de mucegai, toate acestea cauzate de nivelul foarte ridicat al apei subterane. Cu aceleaşi probleme se confrunta şi Mitropolia. Atunci a fost adoptată următoarea soluţie tehnică: scobirea subterană a unui dren-cârtiţă circular, cu pereţii fixaţi concomitent, prin 3 segmente curbe, prefabricate din beton armat, şi evacuarea continuă a pământului dislocat. Fostul director de atunci de la Ape, ing. Gh. Anghel, a urmat un curs de instruire timp de o lună în fosta URSS şi s-a întors în ţară cu o freză circulară nouă, de fabricaţie sovietică.
Drenul-cârtiţă a fost început dinspre Mitropolie către Teatru, dar la un moment dat freza circulară s-a defectat şi n-a mai putut fi recuperată din pământ! Lucrarea de desecare a fost continuată în altă modalitate. Informaţiile mele provin de la regretatul inginer Gh. Anghel, iar alte informaţii ar putea fi obţinute de la renumitul medic balneolog Vlad Bejan!
Scurte referiri de hidraulică subterană
Apele subterane libere de la pădurea Breazu coboară gravitaţional prin porii supracapilari (d=0,5... 1,2 mm), precum şi prin cavernozităţile subterane, până la malul stâng al Bahluiului, trecând pe sub Teatru şi Primărie. Viteza de scurgere a apei subterane, deşi supusă aceluiaşi efect al forţei gravitaţionale, are o viteză mult mai redusă, de ordinul milimetrilor.
Săpăturile adânci de 2 metri, pentru îngroparea canalizării din zona parcului Teatrului şi a Primăriei, efectuate în anul 2013, au arătat că franjul capilar (zona umezită natural prin capilaritatea solului) urca până la suprafaţa solului!
Arborii sunt foarte mari consumatori de apă, prin transpiraţie
Anual, arborii din pădure transpiră cantităţi foarte mari de apă: 2.000-3.500 metri cubi de apă/ha/an. Din apa totală absorbită din sol, 99,8% este folosită pentru transpiraţie, iar restul de numai 0,2% se asimilează în procesul de nutriţie al plantei (Negulescu şi Ciumac, Silvicultura, 1959, p. 158-159). Apa transpirată de către 1 ha de pădure poate reprezenta ca, 200-300 mm adică 20-70% din precipitaţiile anuale ale zonei, după cum urmează: fag - 207 mm; stejar - 120 mm; molid - 224 mm; pin - 214 mm...
Influenţa pădurii şi a arborilor asupra apei freatice
Pădurea coboară acest nivel, deoarece consumă pentru transpiraţie o mare cantitate de apă.
Colectând date atât din literatura scrisă, cât şi de pe internet, aflăm o serie de valori de consum - apă pentru arborii individuali. Astfel, un fag matur consumă anual aproximativ 9.000 litri de apă. Într-o altă citare, un arbore foios consumă anual 5.800 litri de apă, sau altă specie consumă 4.200 litri de apă/an.
Efectul de desecare al celor 141 de tei, până în anul tăierii
Dacă luăm în considerare o valoare medie individuală de 6.333 litri de apă/ arbore/ an consumată pe b-dul Ştefan cel Mare, atunci avem: 6,333 mc apă/ an x 141 tei maturi = 893 mc apă/ an.
Dacă facem acelaşi calcul pentru salcâmul japonez-pendul, cu puţinele şi scurtele lui ramificaţii (“tuns cazon”), atunci rezultă: 0.013 mc apă/ an x 141 salcâmi japonezi = 1.833 mc apă/ an!
Aşadar, efectul desecării naturale dintre teii tăiaţi şi salcâmii actuali este de aproape 500 de ori mai mic în zilele noastre. Efectul natural imediat este ridicarea nivelului apei subterane şi a franjului capilar de 4/5 metri (teren foarte argilos!).
Importanţa franjului capilar pentru mirosul de mucegai
De la nivelul natural al apei subterane (oglinda văzută în fântânile obişnuite) se produce în sus ascendenţa capilară, datorită forţei capilare. Nivelul sau înălţimea franjului capilar depinde de textura solului: pe solurile nisipoase această înălţime este de 0,5-1,0 metri, în timp ce pe cele argiloase este de 4,0-5,0 metri. Solul dintre Teatru şi Mitropolie este un cernoziom cambic, cu un conţinut de argilă, începând de la 50% la suprafaţă şi până la 95% în adâncime!
Aşadar, textura argiloasă şi înălţimea franjului capilar de 4-5 metri poate explica mirosul de mucegai din foaierul Teatrului Naţional.
Concluzie
În jurul Teatrului Naţional (teren există suficient) trebuie plantaţi cât mai mulţi arbori foioşi şi răşinoşi!
Ing. Dr. Ionel LUPU
Asociaţia Dentru-Ornamentală “Anastasie Fătu” - Iaşi
Cuvinte cheie: + miros mucegai Teatru National Iasi, tei Stefan cel Mare
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |