Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ce legătură există între mirosul de mucegai din foaierul Teatrului Naţional şi teii tăiaţi?

GALERIE
Sala Mare Teatru National Iasi
  • Sala Mare Teatru National Iasi
- +

Scurt istoric

Ziarul de Iaşi a semnalat reapariţia mirosului de mucegai în foaierul Teatrului Naţional.

În perioada 1975-1985, clădirea Teatrului Naţional avea serioase probleme cu igrasia, degradarea fundaţiei şi mirosul accentuat de mucegai, toate acestea cauzate de nivelul foarte ridicat al apei subterane. Cu aceleaşi probleme se confrunta şi Mitropolia. Atunci a fost adoptată următoarea soluţie tehnică: scobirea subterană a unui dren-cârtiţă circular, cu pereţii fixaţi concomitent, prin 3 segmente curbe, prefabricate din beton armat, şi evacuarea continuă a pământului dislocat. Fostul director de atunci de la Ape, ing. Gh. Anghel, a urmat un curs de instruire timp de o lună în fosta URSS şi s-a întors în ţară cu o freză circulară nouă, de fabricaţie sovietică.

Drenul-cârtiţă a fost început dinspre Mitropolie către Teatru, dar la un moment dat freza circulară s-a defectat şi n-a mai putut fi recuperată din pământ! Lucrarea de desecare a fost continuată în altă modalitate. Informaţiile mele provin de la regretatul inginer Gh. Anghel, iar alte informaţii ar putea fi obţinute de la renumitul medic balneolog Vlad Bejan!

Scurte referiri de hidraulică subterană

Apele subterane libere de la pădurea Breazu coboară gravitaţional prin porii supracapilari (d=0,5... 1,2 mm), precum şi prin cavernozităţile subterane, până la malul stâng al Bahluiului, trecând pe sub Teatru şi Primărie. Viteza de scurgere a apei subterane, deşi supusă aceluiaşi efect al forţei gravitaţionale, are o viteză mult mai redusă, de ordinul milimetrilor.

Săpăturile adânci de 2 metri, pentru îngroparea canalizării din zona parcului Teatrului şi a Primăriei, efectuate în anul 2013, au arătat că franjul capilar (zona umezită natural prin capilaritatea solului) urca până la suprafaţa solului!

Arborii sunt foarte mari consumatori de apă, prin transpiraţie

Anual, arborii din pădure transpiră cantităţi foarte mari de apă: 2.000-3.500 metri cubi de apă/ha/an. Din apa totală absorbită din sol, 99,8% este folosită pentru transpiraţie, iar restul de numai 0,2% se asimilează în procesul de nutriţie al plantei (Negulescu şi Ciumac, Silvicultura, 1959, p. 158-159). Apa transpirată de către 1 ha de pădure poate reprezenta ca, 200-300 mm adică 20-70% din precipitaţiile anuale ale zonei, după cum urmează: fag - 207 mm; stejar - 120 mm; molid - 224 mm; pin - 214 mm...

Influenţa pădurii şi a arborilor asupra apei freatice

Pădurea coboară acest nivel, deoarece consumă pentru transpiraţie o mare cantitate de apă.

Colectând date atât din literatura scrisă, cât şi de pe internet, aflăm o serie de valori de consum - apă pentru arborii individuali. Astfel, un fag matur consumă anual aproximativ 9.000 litri de apă. Într-o altă citare, un arbore foios consumă anual 5.800 litri de apă, sau altă specie consumă 4.200 litri de apă/an.

Efectul de desecare al celor 141 de tei, până în anul tăierii

Dacă luăm în considerare o valoare medie individuală de 6.333 litri de apă/ arbore/ an consumată pe b-dul Ştefan cel Mare, atunci avem: 6,333 mc apă/ an x 141 tei maturi = 893 mc apă/ an.

Dacă facem acelaşi calcul pentru salcâmul japonez-pendul, cu puţinele şi scurtele lui ramificaţii (“tuns cazon”), atunci rezultă: 0.013 mc apă/ an x 141 salcâmi japonezi = 1.833 mc apă/ an!

Aşadar, efectul desecării naturale dintre teii tăiaţi şi salcâmii actuali este de aproape 500 de ori mai mic în zilele noastre. Efectul natural imediat este ridicarea nivelului apei subterane şi a franjului capilar de 4/5 metri (teren foarte argilos!).

Importanţa franjului capilar pentru mirosul de mucegai

De la nivelul natural al apei subterane (oglinda văzută în fântânile obişnuite) se produce în sus ascendenţa capilară, datorită forţei capilare. Nivelul sau înălţimea franjului capilar depinde de textura solului: pe solurile nisipoase această înălţime este de 0,5-1,0 metri, în timp ce pe cele argiloase este de 4,0-5,0 metri. Solul dintre Teatru şi Mitropolie este un cernoziom cambic, cu un conţinut de argilă, începând de la 50% la suprafaţă şi până la 95% în adâncime!

Aşadar, textura argiloasă şi înălţimea franjului capilar de 4-5 metri poate explica mirosul de mucegai din foaierul Teatrului Naţional.

Concluzie

În jurul Teatrului Naţional (teren există suficient) trebuie plantaţi cât mai mulţi arbori foioşi şi răşinoşi!

Ing. Dr. Ionel LUPU
Asociaţia Dentru-Ornamentală “Anastasie Fătu” - Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri