Ce mai cumpara, ce mai vinde UE?

Initial, am am vrut sa scriu pentru azi despre „Ziua muncii", anume despre amintirile mele cu sarbatorirea „Zilei internationale a muncitorilor" din perioada comunismului. Despre cum, in anii 1960-1970, la Apoldu de Sus, tot satul, cu mic cu mare, iesea la iarba verde intr-o poiana sub padurile Marginimii, unde oamenii se grupau pe familii, cercuri de prieteni si generatii, se facea gratar, bufetul din sat oferea bere, mici, crenvursti de la Scandia; despre cum apoi, la Amnas, pina-n 1990, fanfara satului se urca de dimineata la un par batrin de pe dealul nordic, de unde poti cuprinde din privire toata localitatea, ca sa cinte „Der Mai ist gekommen/Die Bäume schlagen aus/Da bleibe, wer Lust hat/ Mit Sorgen zu Haus" (Venit-a luna mai/ Copacii inverzesc/ Ramina cin’are chef/ Cu grijile-i acas’), ca apoi sa coboare in sat si sa porneasca intr-un pelerinaj din gospodarie in gospodarie, sa cinte in fata curtii cite-o melodie-doua, iar a treia putea fi, la o adica, o comanda speciala a gospodarului care-i servea pe muzicanti obligatoriu cu un pahar de vin. Beau ei ce beau (unii ajungeau sa se clatine serios cu cit avansau in sat…), iar ce raminea era turnat intr-o damigeana mare si baut a doua zi, cind membrii fanfarei faceau ei intre ei un chef… Sau despre cum n-am fost „prins" niciodata in vreo manifestare oficiala de 1 mai, nici macar atunci cind eram licean la Sibiu ori student la Iasi, raminind sa cunosc defilarile tipice „epocii de aur" exclusiv de la televizor!

Dar citind articolul „Revolta de la Chisinau, vinduta pentru un miliard de euro" (aparut chiar de 1 mai in Romania libera), parca amintirile mele nu-si mai aveau nici o noima, iar primul meu gind s-a rezumat la un singur cuvint: „Revoltator!"

Da, mi se pare revoltator ca Delegatia Parlamentului European, dupa ce s-a documentat in privinta abuzurilor comise de puterea comunista de la Chisinau impotriva manifestantilor de la 7 aprilie si dupa ce va fi aflat suficiente date si privind fraudele electorale comise de oamenii lui Voronin, sa incerce „sa convinga opozitia sa accepte o formula de reconciliere cu Partidul Comunist", cum scrie Rl (dupa o relatare de joi a postului de radio Deutsche Welle, citat de Agerpres). De retinut ca formularea cu „formula de reconciliere" reprezinta un eufemism cit roata carului, de vreme ce s-a putut afla de la primarul Chisinaului Dorin Chirtoaca (care este si vicepresedintele Partidului Liberal) niscaiva detalii privind tirgul propus de onorabilii oficiali europeni. Conform spuselor lui Chirtoaca, liderilor opozitiei moldovene li s-a propus nici mai mult, nici mai putin decit „sa inchida ochii la unele abuzuri comise in campania electorala si in perioada postelectorala de partidul de la putere, in schimbul unui miliard de euro pe care ar urma sa-l primeasca Republica Moldova din partea donatorilor externi"!

Stai si te crucesti: ce europarlamentabili trebuie sa mai fi fost si astia, de le-a venit o idee de-a dreptul comunista prin parsivenia ei (desigur, n-au fost decit mesageri, lumina verde pentru un astfel de troc nu putea veni decit de la virf)? Mai sa zici ca au avut vreun consilier rus ori ca trocul le-a fost sugerat direct de catre Voronin! Pentru ca, pe scurt, indiferent de raspunsul opozitiei, puterea comunista cistiga! Pentru ca, sa recunoastem, prin preageneroasa „oferta" de credit a Uniunii Europene, liderii opozitiei au fost pusi intr-o situatie cit se poate de ingrata din punct de vedere politic, din moment ce oricare din cele doua raspunsuri va putea fi imediat speculat de catre Partidul Comunist: daca refuza, Partidul Comunist ii va putea arata cu degetul acuzindu-i ca din cauza lor Republica Moldova pierde ditamai miliardul european atit de binevenit acum, pe timp de criza!; daca accepta, acelasi partid revolut se poate considera premiat de catre UE pentru „dibacia" cu care a prins doua „muste" dintr-o lovitura: dupa ce a fraudat alegerile si a inabusit revolta sperantei in stil bolsevic, mai primeste si bani (si indirect recunoastere europeana!) ca sa mai guverneze linistit o legislatura!

Dar iata ca liderii opozitiei au optat pentru varianta morala si demna si au refuzat sa inchida ochii la acele „unele abuzuri" (care au frint aripi si-au costat vieti omenesti) ale regimului comunist de peste Prut. Un gest jos palaria!

In rest, ti-e si scirba cind vezi cum, de exemplu, taman respectarea drepturilor omului (incalcate grosolan de militienii lui Voronin), una din valorile constitutive ale Occidentului, este pusa pe taraba de UE de dragul unor interese privind relatiile cu Rusia; sau cind vezi ca aceeasi UE se sperie de potentialul „milion" de basarabeni deveniti cetateni ai ei via redobindirii cetateniei romane – de parca milionul respectiv n-ar lucra oricum deja la negru in diferite tari UE ca mina de lucru ieftina… Iar in privinta acordarii cetateniei, sa nu uitam cu citi noi cetateni s-a pricopsit UE in urma programului de incetatenire de catre Germania a etnicilor germani din Rusia, Kazahstan etc. sau a politicilor Frantei si a Marii Britanii care au umplut Europa de minoritati etnice si religioase. Daca un fost supus al coroanei Marii Britanii, hindus ori musulman, a primit drepturi depline, un fost cetatean al Romaniei interbelice, pe care istoria (Stalin, Hitler, Ribbentrop-Molotov etc.) l-a rupt de propria tara si limba, de ce n-ar avea dreptul sa-si recapete aceasta cetatenie si prin ea sa devina si el cetatean UE?

Inchei cu o ultima stire citita in Ziarul de Iasi, conform careia, iata, comunistii basarabeni n-au reusit sa gaseasca „votul de aur" (adica un tradator din rindul parlamentarilor opozitiei) prin care sa-si instaleze din nou propriul om in scaunul de presedinte al „non-statului" (G. Nonnenmacher) Republica Moldova. In consecinta, ei ar lua in considerare alegerile anticipate, si asta cit mai repede, cit ar mai fi „pe val"!? Daca astia chiar sint „pe val" dupa toate cite s-au intimplat, e trist si parca mare lucru nu mai e de facut. Sper sa fie altminteri.

Publicitate și alte recomandări video