Ce model alegem?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 26.02.2021

Ce model alegem?

GALERIE
gin
  • gin
- +

În speranţa că sportul românesc va redeveni el însuşi un model în Europa, înclinăm spre Slovenia.

Revenim la declaraţiile noului ministru al sportului, Eduard Novak, pentru că, într-adevăr, merită atenţie. Edi Novak, singurul medaliat paralimpic român (hai s-o dăm naibii de etnie, că n-are relevanţă!) a spus două lucruri care, probabil, sunt izomorfe cu realitatea şi bunul simţ: 1. oficialităţile naţionale nu pot sprijini, la scară largă, sportul naţional. Deci, trebuie să stabilească priorităţi; 2. în afara acestora, sporturile trebuie să-şi găsească baza în investitorii privaţi. Pentru aceasta, firmele care investesc în sport trebuie să beneficieze, prin lege, de facilităţi. În perioada contemporantă, începută cu secolul XX, sportul este un vector de imagine, ceea ce se traduce prin performanţe. Ar fi absurd ca un sportiv de mare valoare, răsărit pe plaiuri mioritice, să nu poată beneficia de sprijinul de stat, pe motiv că sportul pe care îl reprezintă nu se află pe lista de priorităţi. De fapt, aici e un fel de neînţelegere în primele declaraţii oficiale ale lui Novak. Suntem absolut convinşi că sportivii olimpici, care obţin cu grele sacrificii calificarea, sunt sprijiniţi prin intermediul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român Aşa s-a întâmplat şi până acum, nu e nimic nou. Problema cu „priorităţile” reprezintă un program de revigorare la nivel naţional, cum s-a întâmplat în anii '70 cu fotbalul francez şi cum pare să se întâmple acum cu cel maghiar.

Întrebarea „Ce fel de schimbare se vrea?” pare lipsită de sens. Pentru că schimbarea nu se aplică la vârf, ci la baza de selecţie şi infrastructură. Degeaba îl scoatem din joben pe Robert Glinţă, pregătit în USA, dacă la noi în ţară piscinele olimpice apar din storsul cârpelor. Degeaba o avem pe Simona Halep, care vrea nespus glorie olimpică pentru România, dacă majoritatea terenurilor de tenis din România sunt pentru agrement. Angajează un investitor privat vreun tehnician priceput pentru a descoperi talente, sau pentru a-i mângâia muşchii beizadelei primarului? Varianta secundă aduce mai mult profit.

Rămâne problema modelelor. Edi Novak (care - opinie strict personală - a făcut treabă excelentă la Federaţia de Ciclism) a propus trei modele: Austria, Ungaria, Slovenia. Personal, cred că Austria este un model îndepărtat, chiar dacă ţara valsurilor nu este una dintre forţele sportului mondial. Austria rămâne un fief al sporturilor de iarnă, în special în schiul alpin, disciplină în care asigură la greu, baza, dar mai puţin exponenţii. Ceea ce înseamnă bile negre în privinţa valorificării potenţialului. Trecând peste infrastructura montană (magistrală, e drept), Austria a dat vârfuri majore, dar sub Kjetil Aamodt şi Lasse Kjus din ţara schiului nordic, ori fraţii Kostelic din Croaţia, Stenmark, Wiberg sau Parson din Suedia. Ungaria are avantajul unui regim politic semidictatorial (care, uneori, favorizează sportul), dar alegerile ei par populiste. Este de înţeles dorinţa vecinilor noştri de a resuscita fotbalul, pentru că atât de trâmbiţata noastră Generaţie de Aur este apă de ploaie faţă de performanţele ungurilor din anii '30 şi '50. În schimb, orientarea maghiarilor spre hocheiului de gheaţă este greu de înţeles, ştiută fiind lipsa de tradiţie şi dificultatea de a obţine performanţe într-un sport elitist, costisitor şi greu de pătruns. În schimb, Slovenia este un model chiar dacă la potenţial uman ne este net inferioară, pentru că îşi valorifică la maximum potenţialul turistic al Alpilor Calcaroşi. Slovenii au însă, de pe vreme lui Tito, cea mai veche trambulină „mamut” de schi şi, încă cea mai mare din lume. Au performeri de mare clasă în toate sporturile de iarnă şi punctează serios şi în cele de vară. Pentru mulţi, „miracolul sportiv sloven” este o minune, pentru cunoscători nu este.

Şi pentru că am menţionat sporturile de sezon, este adevărat că se simte oarece emulaţie şi la noi în domeniu. Unii entuziaşti au convins CIO să aducă Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) de iarnă la noi, obligând oficialităţile să asigure o infrastructură care ne rămâne. Dar ne rămâne şi regretul că Ungaria, ţară de şes, a punctat la Jocurile Olimpice în schiul alpin, şi nu România, ţară cu minunăţii carpatine. Că performera vecinilor, Edith Miklos, provine din România, ne încălzeşte prea puţin spre deloc.

Aşadar, care e modelul; Austria, Slovenia, Ungaria? Subsemnatul înclină spre Slovenia. Cu speranţa că odată şi odată România va (re)deveni un model în sport.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.