
Ce nu se vede în filme: scriitorul Florin Lăzărescu, despre culisele scenariilor și limbile inventate, în dialog cu elevii de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași

De la detalii istorice despre Transilvania și Bucovina, până la provocările procesului de creație cinematografică, scriitorul și scenaristul Florin Lăzărescu le-a vorbit elevilor din Iași despre universul literaturii și cinematografiei. Miercuri, 16 aprilie, ieșeanul a fost invitatul Clubului Logos de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, la evenimentul „Un scriitor ca-n filme”, unde elevii au avut ocazia să afle despre parcursul său din lumea literaturii către cinematografie.
Moderată de elevele Bianca Lazăr și Teodora Sîrbu, sub coordonarea profesoarei Serinella Zara, în Aula „Alexandru Brăescu” a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF) din Iași, discuția a avut loc „ca între prieteni”, fiecare participant având ocazia să intervină cu o întrebare atunci când și-a dorit. Florin Lăzărescu a împărtășit din experiențele sale profesionale, atât din domeniul literar, cât și din cel al cinematografiei. Elevii și-au dorit să afle despre procesul de creație, colaborările cu regizori renumiți și provocările pe care le presupune scrisul pentru marele ecran.
Florin Lăzărescu: „O limbă nu înseamnă doar vocabular”
Un punct principal al întâlnirii a fost reprezentat de povestea din spatele colaborării lui Florin Lăzărescu la remake-ul filmului „Nosferatu”, regizat de Robert Eggers. Reamintim că scenaristul ieșean a avut o contribuție esențială în realizarea acestui proiect cinematografic, fiindcă a creat limba dacă utilizată de personajul principal și a oferit consultanță culturală și istorică despre Transilvania și Bucovina din secolul al XIX-lea.
„O limbă nu înseamnă doar vocabular, ci și gramatică și pronunție. Fiecare cuvânt pe care l-am folosit a fost documentat, am mers pe cuvinte supraviețuitoare pe care le-am găsit în diverse dicționare. Uneori am vrut să sune românește din orgoliu. Pronunția limbii inventate am verificat-o cu un actor”, a explicat Florin Lăzărescu.
Cât de important este scenariul unui film?
Scriitorul ieșean a mai povestit cum procesul de creație a implicat cercetarea detaliată a modului de viață din acea perioadă, inclusiv jucăriile copiilor și forma stupilor de albine. De asemenea, a subliniat importanța tradițiilor românești și a folclorului în construirea atmosferei filmului.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
De asemenea, scenaristul a împărtășit din experiența sa în ceea ce privește procesul de creație a unui scenariu, subliniind că aceasta este mai mult o muncă de echipă decât o activitate individuală.
„E mai mult o munca de echipă. Mie asta îmi place cel mai mult la ceea ce fac, procesul de creație. La «Nosferatu» am avut de creat limba dacă, la «Aferim» am lucrat împreună cu Radu Jude. La scenariu e mult mai multă muncă față de literatura. Orice film trebuie să aibă o idee «wow», iar asta pornește de la scenariu, nu de la actori celebri sau buget. Pur și simplu este sau nu «wow» ideea respectivă”, a transmis Florin Lăzărescu.
Întrebat de un tânăr din sală ce tip de film și-ar mai dori să exploreze, Florin Lăzărescu i-a mărturisit că este atras de Science Fiction (SF).
Despre Florin Lăzărescu
Florin Lăzărescu este prozator, scenarist și publicist român, absolvent al Facultății de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu un master în literatură comparată și antropologie. Este cunoscut atât pentru activitatea sa literară, cât și pentru contribuțiile în domeniul cinematografiei. Este cofondator și director artistic al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT). A debutat în 2000 cu volumul de povestiri Cuiburi de vîsc, iar operele sale, precum romanele Trimisul nostru special și Ce se știe despre ursul panda, au fost apreciate de critici și traduse în numeroase limbi.
Activitatea sa cinematografică include scenarii pentru producții de succes, cum ar fi scurtmetrajul „Lampa cu căciulă” și lungmetrajul „Aferim!”, premiat cu Ursul de Argint la Berlinale. Cărţile sale sunt traduse şi publicate în 10 limbi. Noaptea plec, noaptea mă‑ntorc (ediţia I, Polirom, 2021) a primit Premiul Naţional pentru Proză al „Ziarului de Iaşi” (ediţia 2022) şi Premiul Observator Lyceum pentru Proză (ediţia 2022).
Publicitate și alte recomandări video