Ce nu știai despre frigiderul tău: greșelile pe care le faci în fiecare zi și cum îți pot îmbolnăvi acestea familia

Frigiderul este, probabil, cel mai folosit aparat din orice locuință. Îl deschidem de zeci de ori pe zi, aruncăm înăuntru tot ce cumpărăm de la piață sau supermarket și ne imaginăm că, odată ajunse la rece, alimentele sunt în siguranță. Realitatea e ceva mai complicată.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor atrage atenția că temperatura din interiorul unui frigider nu este uniformă și că tocmai această variație termică dictează unde ar trebui să stea fiecare aliment. „O greșeală comună este amplasarea alimentelor în funcție de spațiul disponibil, nu de necesarul termic”, au precizat specialiștii ANSVSA.

Unde așezăm corect alimentele?

Zona superioară a frigiderului este potrivită pentru mâncarea gătită și produsele gata de consum: resturi acoperite ermetic, iaurturi, hummus.

La mijloc se depozitează brânzeturile, smântâna și mezelurile feliate. Cel mai important raft, însă, este cel de jos, cel mai rece, unde trebuie plasată carnea crudă, pasărea și peștele, bine ambalate, astfel încât sucurile lor să nu contamineze celelalte alimente. Acest fenomen, cunoscut drept contaminare încrucișată, este una dintre cauzele frecvente ale toxiinfecțiilor alimentare produse acasă.

O altă greșeală comună vizează ușa frigiderului. Mulți obișnuiesc să țină laptele sau ouăle acolo, în compartimentele special construite parcă pentru ele. Specialiștii ANSVSA recomandă, totuși, să evitați această practică: ușa este zona cu cele mai mari fluctuații de temperatură, din cauza deschiderilor frecvente, și accelerează alterarea tocmai a produselor pe care vreți să le păstrați mai mult. În locul laptelui, mai potrivite pentru ușă sunt condimentele, gemurile sau sucurile acidulate.

• Citește și: Ce se intampla daca mananci alimente care au stat la temperatura camerei mai mult de doua ore

Sertarele pentru legume și fructe par, la prima vedere, un detaliu minor. Nu sunt, spun și de această dată specialiștii în siguranța alimentelor. Fructele emit etilenă, un gaz natural care grăbește coacerea și, implicit, stricarea legumelor verzi din apropiere. De aceea, cele două categorii ar trebui păstrate separat. Tot important: nu spălați fructele înainte de a le pune la frigider. Umiditatea în exces favorizează apariția mucegaiului.

Imagine generată cu CHATGPT

Recomandările ANSVSA acoperă și o confuzie extrem de frecventă în rândul consumatorilor: diferența dintre „a se consuma până la data de…” și „a se consuma de preferință înainte de…”.

Prima mențiune apare pe produsele perisabile (carne, pește, lactate proaspete) și semnalează o limită de siguranță. Odată depășită, alimentul nu mai este sigur și trebuie aruncat. A doua se referă la calitatea optimă: gustul sau textura pot fi afectate după data indicată, dar produsul poate fi în continuare consumat fără riscuri, dacă a fost depozitat corect. Înțelegând această diferență, mulți consumatori ar putea evita să arunce alimente bune.

Legumele și fructele pe care să nu le pui la frigider

Există și o listă de alimente pe care frigiderul, departe de a le proteja, le strică mai repede. Roșiile sunt primul exemplu: aerul rece sparge membranele celulare și le transformă în acea consistență neplăcută, făinoasă, pe care probabil ați remarcat-o deja.

Cartofii depozitați la frig își transformă amidonul în zahăr, devin dulcegi și, la prăjire, produc acrilamidă, o substanță considerată nocivă.

Ceapa are nevoie de aer, nu de umezeală, iar la frigider se înmoaie și mucegăiește rapid. Usturoiul încolțește și capătă o textură cauciucată.

Bananele sunt un alt exemplu clasic: frigul oprește coacerea și înnegrește coaja prin oxidare. Avocado necopt nu se va coace niciodată dacă e ținut la frigider.

Citricele pot deveni amare și se deshidratează.

Produse de bază și condimente

Iar pâinea se usucă mai repede la rece decât la temperatura camerei, printr-un proces numit retrogradarea amidonului. Dacă nu o consumați în două zile, mai bine o congelați direct.

Mierea nu expiră și nu are nevoie de refrigerare – frigiderul o cristalizează și o face greu de folosit.

Uleiurile de măsline sau de cocos se solidifică și devin tulburi la temperaturi scăzute; locul lor este cămara, la răcoare și la întuneric.

Cafeaua, indiferent dacă e boabe sau măcinată, absoarbe mirosurile din frigider și își pierde aromele.

Busuiocul se ofilește și se înnegrește aproape instantaneu la frig. Se păstrează cel mai bine într-un pahar cu apă, exact ca florile.

Câteva reguli de igienă completează tabloul

Mâncarea gătită nu ar trebui lăsată pe aragaz mai mult de două ore înainte de a fi pusă la rece, iar pentru a se răci mai repede, se poate porționa în recipiente mici.

Conservele metalice deschise trebuie transferate într-un recipient de sticlă sau plastic, deoarece metalul oxidat poate afecta gustul și siguranța conținutului.

Verificarea etanșeității: Aerul uscat din frigider „arde” suprafața alimentelor neacoperite. Folosiți folie alimentară sau caserole pentru a menține hidratarea și a preveni transferul de mirosuri.

Carnea congelată se dezgheață lent, pe raftul de jos al frigiderului, niciodată pe blatul de bucătărie. Iar pentru curățarea rafturilor, o soluție simplă de apă cu bicarbonat de sodiu este suficientă și sigură.

Sunt sfaturi aparent simple, dar cu impact real asupra sănătății și asupra bugetului familiei. ANSVSA recomandă consumatorilor să verifice periodic și alertele de siguranță alimentară, pentru a fi la curent cu eventualele retrageri de produse de pe piață.

Publicitate și alte recomandări video