Ce nu ştiam în 2020 despre COVID? Explicaţii de la un cunoscut cercetător ieşean

 Vă prezentăm, în continuare, trei dintre aceste teorii şi explicaţiile cercetătorului ştiinţific cu privire la motivele pentru care ele erau valide la momentul emiterii şi cum a reuşit ştiinţa, între timp, să le invalideze.

Transmiterea prin aer

Prima dintre acestea se leagă chiar de debutul pandemiei, după apariţia cazurilor în Wuhan, când exista o frică foarte mare legată de faptul că virusul se transmitea pe calea aerului. Personalul medical era îngrijorat că nu găsea echipamente medicale în ţară, primele cazuri începeau să apară şi nu exista încă o referinţă ştiinţifică cu privire la cum se transmite virusul. Ulterior, s-a dovedit faptul că acesta nu se transmitea pe calea aerului, decât în anumite circumstanţe specifice, şi că metoda principală de transmitere era cea directă, de la persoanele infectate prin particulele rezultate în urma strănutului, tusei etc.

Mai multe detalii gasiti aici

„Pentru epidemiologi, orice agent infecţios care pluteşte în aer mai mult timp este scenariul cel mai negru, pentru simplul motiv că şansele ca organismul respectiv să îşi găsească o gazdă creşte cu durata cu care este disponibil gazdei. Şi atunci persistenţa într-un mediu este unul dintre factorii cei mai importanţi care promovează transmiterea. Părerea mea este că a fost atacată frica cea mai mare, scenariul cel mai negru: toate acţiunile pe care le luăm pleacă de la această temere. Nu este un mit, era perfect posibil, nu aveam de unde să ştim la momentul respectiv că persistenţa în aerosoli, deşi confirmată de anumite studii, nu reprezintă neapărat una dintre cele mai importante căi de transmitere. Pe bazele studiile existente nu putem să spunem că o persoană în lume, 10, 100 sau 1.000 nu s-au infectat din aerosoli care conţineau virioni, particule infecţioase virale. Dar proporţional, la nivelul întregii populaţii, s-a dovedit că cea mai importantă cale de transmitere este prin particule mai mari, lichide, pe calea aerului, de la o persoană infectată la o persoană neinfectată”, a explicat prof.dr. Radu Iliescu.

Covoraşele cu clor

O altă mare îngrijorare, pe care s-a insistat mult în primele luni şi care persistă până astăzi, era legată de posibilitatea infectării în urma contactului cu o suprafaţa infectată. Efectele le-am trăit cu toţii: stocurile de dezinfectante, pe bază de clor sau nu, au fost epuizate instant în primele luni de zile, au apărut covoraşe dezinfectante la intrarea în magazine, era recomandată aerisirea hainelor câteva zile după purtarea lor afară, apăreau cârpe îmbibate cu clor pe clanţele de la intrările în scările de bloc. Profesorul Radu Iliescu ne explică faptul că toate aceste măsuri sunt sănătoase ca măsuri de igienă generală, dar că studiile au arătat că transmiterea de pe suprafeţe era una mai redusă decât estimările iniţiale.

„S-a dovedit că transmiterea prin suprafeţe contaminate este mai puţin importantă decât transmiterea prin particule mari, exact ca în cazul aerosolilor. Nu este o frică nejustificată, multe virusuri se transmit prin contact, luaţi exemplul virusului hepatitic A, calea de transmitere este principal aceasta: contact cu suprafeţe contaminate şi ingerarea respectivelor particule. Acum despre isteria dezinfectării clanţelor sau a covoraşelor îmbibate aduceţi-vă aminte gripa aviară: exact acelaşi tip de răspuns a avut. Fiindcă întreaga lume a fost preocupată şi afectată de răspândirea acestui virus a avut loc o creştere exponenţială a preocupării ştiinţifice legată de toate aspectele ale patologiei. A fost un timp relativ scurt până să avem informaţii despre rata de transmitere a virusului de pe suprafeţe. În cazul acesta, este o chestiune legată de cantitate: se pare că e nevoie de o anumită încărcătură de inocul infecţios care să permită multiplicarea şi infectarea organismului gazdă. Însă măsurile de protecţie au avut şi alte efecte: incidenţa gripei în România, în sezonul de iarnă 2020 – 2021, a fost la cele mai reduse rate din istoria documentată şi asta a fost din cauza măsurilor de igienă, fiindcă şi virusul viral are aceleaşi căi de transmitere”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu.

Protecţia măştilor, dincolo de controverse

Una dintre cele mai controversate discuţii de anul trecut a fost legată de măşti şi de protecţia oferită de acestea. Iniţial, mesajul public al OMS a fost acela de a nu se purta mască, fiindcă nu ajută la protejarea împotriva infectării în cazul intrării în contact cu o persoană bolnavă. Ulterior, la nici două luni distanţă, mesajul a fost schimbat 100%: purtaţi masca pentru a-i proteja pe ceilalţi. Ştiinţa susţine a doua componentă a mesajului: masca oferă o protecţie limitată la întâlnirea cu o persoană infectată, dar oferă o protecţie mult mai mare dacă persoana bolnavă este cea care poartă mască. Această lipsă de coerenţă în mesajul public a devenit arma preferată a mişcărilor antivacciniste.

„Nu este o ştiinţă curentă, se ştie demult, de mai bine de un secol, despre eficienţa măştii pentru a-i proteja pe cei din jurul celui care o poartă. Mesajul iniţial care, într-adevăr, a fost destul de susţinut public, a venit din partea OMS şi cam atât, nu a avut foarte mulţi alţi suporteri în lume şi l-am înţeles, deşi nu a fost niciodată justificat ca atare, ca o măsură de sănătate publică. Penuria de măşti şi de alte echipamente de protecţie ar fi creat un efect public poate incontrolabil: toată lumea s-ar fi repezit să îşi ia măşti. A fost oarecum o măsură de a limita epuizarea foarte rapidă şi simultană în toate ţările a unei resurse foarte importantă în momentele alea iniţiale. Într-adevăr măştile opresc particulele care pot pleca de la nivelul nasului sau gurii în afară. Vor fi reţinute în mască. Există şi un grad invers de protecţie, la intrare, care este mai mic, fiindcă ele nu sunt ermetice, nu izolează complet, lumea nu le poartă corespunzător. Dacă atunci mesajul ar fi fost: «purtaţi mască va fi ok, nu vă infectaţi» s-ar fi creat un fals sentiment de siguranţă, lucru care îl putem extrapola şi acum cu vaccinarea. Tumea e vacccinată, e relaxată, şi încep să ignore măsurile de protecţie ce ar trebui respectate în continuare”, a conchis prof.dr. Radu Iliescu. 

Publicitate și alte recomandări video