Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ce oportunităţi ar avea companiile din Iaşi dacă s-ar semna Parteneriatul dintre SUA şi UE

GALERIE
elena bryan 1
  • elena bryan 1
- +

Interviu cu Elena Bryan de la Misiunea SUA în Europa. Ea face parte din echipa care lucrează la Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP).

Elena Bryan este din 2011 Senior Trade Representative la Misiunea SUA pentru Uniunea Europeană. Aceasta face parte din echipa care lucrează la Transatlantic  Trade and Investment Partnership (TTIP), care propune o serie de modificări pentru liberul schimb între Uniunea Europeană şi SUA. Aceasta a fost săptămâna trecută într-o vizită în România în care a prezentat progresele realizate de echipele de negocieri în acest proces.

- Din negocierile din ultimii ani pe baza tratatului, aţi putut să sesizaţi mai bine diferenţele dintre cele două economii ale UE şi SUA? Ale Uniunii Europene în general, pentru că vorbim de economiile fiecărui stat membru şi felul în care sunt conectate. 
Cred că ştiam din exterior că avem diferite forme de guvernământ, construcţii diferite, mai ales că UE are 28 de state membre, iar America este o singură ţară formată din mai multe regiuni. Cred că ambele părţi au ajuns să aprecieze mai în detaliu subtilităţile şi nuanţele felului în care operează lucrurile pe ambele maluri ale Atlanticului. Unul dintre lucrurile pe care îl vedem mai clar, pe partea europeana, este că această construcţie a unei pieţe unice este un lucru extraordinar. Sînt 28 de ţări, guverne diferite şi priviri diferite asupra lucrurilor. Cred că piaţa unică încă mai are un drum lung în faţă înainte să fie implementată integral.

- Această piaţă unică este unul dintre elementele care ar putea să intereseze America, dacă TTIP va fi semnat şi stabilit de ambele părţi? Este această piaţa unică o posibilitate ca SUA să îşi dezvolte propriile produse în Europa?
Cred că sunt companii din SUA care îşi dezvoltă acum produse aici şi cred că avem companii europene care au produse în SUA. Acestea sunt decizii individuale la nivelul companiei - să îşi desfăşoare activitatea acolo unde piaţa şi reglementările sunt potrivite pentru a produce sau a comercializa un anumit produs. 

- După semnarea acestui acord va fi mai uşor pentru o companie mică din Iaşi să poată vinde produsele sale în SUA fără a trece prin două tipuri de standarde şi reguli, atât din SUA cât şi în Europa?
Întotdeauna vom avea standarde pe ambele maluri ale Atlanticului. Unul dintre lucrurile pe care încercăm să le facem împreună este să facem procesul mai uşor, în special pentru întreprinderile mari şi mijlocii care vor să facă acest comerţ transtalatic. Aici includem inclusiv reducerea costului ca produsele să fie certificate pentru ambele pieţe. 

- Ar putea ca negocierile să eşueze şi ca TTIP să fie tras pe dreapta pentru o perioadă nedefinită de timp?
Cred că niciuna dintre părţi nu a pornit de la ideea că va eşua şi suntem porniţi să realizăm un acord puternic, care funcţionează atât pentru unii cât şi pentru alţii.

- Ce credeţi despre Iaşi după ce aţi petrecut două zile aici?
Este a doua vizită aici. Am avut ocazia să mă plimb puţin, vom mai face încă un tur. Am mâncat la un restaurant tradiţional aseară, avea mâncare românească foarte bună. E un loc interesant, abia aştept să mai văd părţi din el. 

- Din ce aţi vorbit cu administraţia locală, credeţi că Iaşul are o infrastructură care permite companiilor americane să vină să investească? Avem deja două companii mari, Delphi şi Lear, mai avem şi unele de IT, mai mici, care reprezintă o industrie în creştere la noi. Dar din ce aţi vorbit, în ceea ce priveşte stricteţea reglementărilor, credeţi că pot şi vor să vină?
Nu cred că ştiu destul de mult ca să fac judecata respectivă, dar cu siguranţă am auzit de la oficialităţile locale o dorinţă de a crea un mediu bun pentru a atrage investitori în această zonă. Este greu, nu reprezint o companie, nu ştiu mediul şi reglementările. Dar am auzit acest angajament din partea autorităţilor.

- Într-un oraş ca Iaşi, la graniţa de est, nu avem o autostradă importantă care vine aici, ne lipseşte şi infrastructura căii ferate, care există dar viteza medie de deplasare a trenurilor este foarte redusă. La aeroport de abia de anul trecut pot ateriza avioane mai mari. Un astfel de oraş poate fi atrăgător pentru diferiţi investitori? 
Am auzit despre problema autostrăzii în această dimineaţă (n.red. vineri). Uneori cei mai buni ambasadori pentru mai multe investiţii sunt cei care au venit deja aici. Am vorbit cu reprezentanţii companiilor de IT, mi-au spus că, pentru ei, viteza mare a bandei de Internet pe care au găsit-o aici este foarte bună pentru infrastructura IT. Am auzit de la alte companii care mi-au spus că Iaşul are nevoie foarte mult de o infrastructură rutieră până la Cluj, care să-l conecteze la coridoarele de transport europene. Cred că dacă ai un mediu de business bun este foarte important în ecuaţia atragerii investitorilor. Dar trebuie să te şi promovezi, ca oamenii să ştie că eşti aici şi ceea ce le oferi.

- Şi care a fost sentimentul general la întâlnirile avute cu lumea de business?
Cred că, fără excepţie, au spus că TTIP este un vehicul care poate aduce beneficii şi oportunităţi României. Doreau ca noi să finalizăm acordul. În SUA 95% dintre afacerile noastre sunt realizate de întreprinderi mici şi mijlocii. Un bărbat a spus la acesta întâlniri că mereu şi-a închipuit că în SUA predomină afacerile mari, când 95% sunt mici şi mijlocii. Adesea acestea sunt reprezentante de antreprenori sau companii mici care furnizează produse către alte companii, care, la rândul lor, le furnizează companiilor mari, iar ele sunt cele ce fac de fapt exporturile. 

- Care ar putea fi beneficiiile directe pentru regiunea de NE a României, care este cea mai săracă din ţară, dacă acest pact va fi aprobat? Ce vom putea vedea în măsură de locuri de muncă, investiţii, afaceri noi?
Cred că Guvernele pot crea posibilităţi pentru a elimina barierele non-tarifare de la vămi care împiedică exporturile, pentru a face ca sistemele regulatorii să funcţioneze mai bine împreună, dar antreprenorii şi companiile trebuie să ia deciziile de a veni. Cred că depinde de ceea ce produci şi unde îţi este piaţa, dacă vrei mai multă activitate în piaţa unică sau exporturi directe către SUA. (un interviu de Cătălin Hopulele

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri