Ce reprezintă CNP-ul, codul numeric personal pe care îl au toți românii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

miercuri, 27.10.2021

Ce reprezintă CNP-ul, codul numeric personal pe care îl au toți românii

GALERIE
cod numeric personal
  • cod numeric personal
- +

Dacă te-ai întrebat vreodată ce înseamnă Codul Numeric Personal (CNP) pe care l-ai primit la naștere și pe care îl ai buletinul de identitate, explicația este una cel puțin interesantă. Numărul de 13 cifre este unic pentru fiecare persoană și este trecut de stat în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei, potrivit gadgetreport

 

CNP-ul a fost instituit, pentru prima dată, în 1978. Printr-un decret prezidenţial nr. 59, semnat de Nicolae Ceauşescu în 2 martie 1978, s-a stabilit implementarea unui cod numeric personal pentru toţi cetăţenii români, precum şi pentru străinii cu domiciliul în România.

,,Codul numeric personal, alcătuit din 13 cifre pe structura SAALLZZJJNNNC, va fi înscris în actele de identitate, de stare civilă şi în alte acte personale”, se spunea în document.

Ce înseamnă cifrele respective?

S – Sexul şi secolul

Prima cifră a CNP-ului reprezintă sexul posesorului şi secolul în care s-a născut. Bărbaţii născuţi până în anul 1999 au cifra 1, iar femeile 2. După anul 2000, bărbații au cifra 5 iar femeie 6.

AA – Anul naşterii

Următoarele două cifre din CNP reprezintă anul naşterii, ceea ce înseamnă că o persoană născută în 1976 va avea în CNP cifrele 7 şi 6.

LL – Luna naşterii

Urmează luna nașterii, de exemplu aprilie – care are cifrele 0 şi 4. Luna noiembrie are cifrele 1 si 1, decembrie 1 și 2.

ZZ – Ziua Naşterii

Următoarele cifre din CNP sunt cele ale zilei în care persoana s-a născut. Dacă ea s-a născut în 19, va avea înscrise aceste cifre. Dacă s-a născut înainte de data de 10, de exemplu în 4, în CNP vor apărea cifrele 0 şi 4.

JJ – Codul judeţului unde s-a născut persoana

 

După aceste date, in CNP sunt înscrise alte două cifre care reprezintă judeţul sau sectorul (pentru Bucureşti) unde persoana s-a născut sau are reşedinţa.

Fiecare judeţ din România este reprezentat cu un cod care începe de la 01, în cazul judeţului Alba, şi se termină la 52, numărul pentru judeţul Giurgiu. Cele şase sectoare ale Capitalei au şi ele câte un număr în aceste 52 de coduri.

NNN – Numărul de ordine

După codul judeţului sau al sectorului din Bucureşti, în CNP sunt înscrise trei cifre care reprezintă codul unic al persoanei. Acestea sunt din intervalul 001 – 999 care se împart birourilor de Evidenţă a Populaţiei din fiecare judeţ, respeciv sector al Capitalei, astfel încât un anumit număr din acel interval să fie alocat unei singure persoane într-o anumită zi.

C – Cifra de control

Ultima cifră din Codul Numeric Personal este cifra de control care este dată în urma unui calcul matematic folosind celelalte 12 cifre ale CNP-ului. Pentru a afla cifra de control se înmulţeşte fiecare cifră din CNP cu cea de pe aceeaşi poziţie din numărul 279146358279. Rezultatele se adună, iar suma obţinută se împarte la 11. Restul din împărţire este cifra de control. Dacă restul este 10, cifra de control este 1. Acest lucru înseamnă că cifra de control este egală cu restul. Cifra de control este cea care validează Codul Numeric Personal.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Şcoala în pătrăţele

Ioan Alexandru TOFAN

Şcoala în pătrăţele

Nu ştim să facem ore online sau să folosim calculatorul în şcoală, altfel decât ca pe un telefon mai mare. Putem învăţa, ce-i drept, dar asta cere timp. Dar putem, între timp, să încercăm să preţuim mai mult şcoala, iar apoi, cred, învăţământul online nu ar mai fi o problemă.

Filmuletul zilei

opinii

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Florin CÎNTIC

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Într-o tăcere asurzitoare, a trecut complet neobservată aniversarea celor o sută de ani de la naşterea ultimului Suveran al României. Între timp, s-a fâsâit şi cel mai mare miracol postdecembrist - transformarea haimanalelor securiste ale anilor 90 din detractori mizerabili ai monarhiei în propagandişti excitaţi care-şi smulgeau părul din cap şi îmbăloşau catafalcul regal cu elogiile lor false, în urmă cu patru ani. Dar de asta există arhivişti: să ne ajute să nu uităm! 

Era odată...

Radu PĂRPĂUȚĂ

Era odată...

Şi iernile parcă erau mai ierni pe vremea aceea! Ori poate să mă fi prea moşnegit eu şi să văd binele numai în trecut? Nu ştiu copil să nu fi mers cu uratul sau cu colindatul, că pe atunci ne lăsau părinţii, nu se temeau că o să păţim nu ştiu ce chestii nasoale şi nu ne dădeau o sută de lei sau de euro numai să stăm cuminţi acasă; şi răsuna tot satul pe atuncea de hăăăi-hăi, de pristandaua la muzicuţă, de zornăitul salbelor cu clopoţei ale mascaţilor sau de mugetul buhaiului (oare ştiţi ce-i acela „buhai” sau vă trebuie şi pentru asta o expoziţie etnografică?), cum nu găsiţi voi pe internet oricât aţi căuta.

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Alex VASILIU

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Scriind în săptămânile trecute despre dirijorii Cristian Mandeal şi Ion Baciu, am selectat din comentariile concertelor orchestrei Filarmonicii ieşene, publicate de Liliana Gherman în revista „Cronica” din 1966 până în 1995. Erau analize de natură publicistică, spre înţelesul cititorului aflat pe o treaptă superioară a perceperii, a plăcerii în domeniul artei sunetelor cultivate, dornic să înţeleagă mai mult, să-şi pună în relaţie impresiile formate în sala de concert cu impresiile cronicarului. 

pulspulspuls

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Ei bine, dragi cetitori, nu ştim dacă aţi găsit până acum timp ca să aruncaţi un ochi pe trecutul sau prezentul celor care sunt prezentaţi ca fiind oamenii lui Dragnea în târg, dar iote că noi am găsit oleacă de vreme şi, din ce-am aflat, ne-am pus deja mâinile-n cap când am văzut cam ce se prezintă pe piaţă, de către unii, ca fiind alternativa post-pandemică pentru votanţii PSD. 

Caricatura zilei

Cum să te prezinți corect la ANAF

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.