Ce salarii se câştigă în universităţi? De la debutant la profesor plin: o analiză cu surprize!

marți, 22 februarie 2022, 03:01
5 MIN
 Ce salarii se câştigă în universităţi? De la debutant la profesor plin: o analiză cu surprize!

Problema salarizării în învăţământul superior din România este una atât de complexă încât, în multe situaţii, nici cadrele didactice nu înţeleg toate elementele care compun fluturaşul de salariu de la finalul lunii. „Ziarul de Iaşi” a făcut o incursiune în măruntaiele financiare ale universităţilor pentru a putea răspunde la întrebarea: cam cât câştigă, în medie, asistenţii, lectorii, conferenţiarii şi profesorii universitari. Diferenţele, chiar şi pe aceeaşi treaptă, sunt în unele cazuri uriaşe.

Cât câştigă un cadru universitar? Răspunsul este însă greu de oferit: doar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi au fost înregistrate diferenţe de aproape trei ori între salariile de bază ale cadrelor didactice de facultăţile „mai sărace”, care au mai puţini studenţi, şi cele „mai bogate”, care au mai multe surse de venit. Deşi e vorba de persoane cu aceeaşi vechime şi aceleaşi norme didactice. Conform unor documente care analizează salarizarea la nivel naţional, unele anomalii sunt surprinzătoare: pot fi profesori universitari (cel mai înalt grad didactic) ale căror salarii de bază (fără niciun spor adăugat sau vreo gradaţie) să pornească de la puţin peste 3.300 de lei net.

Cu tot cu sporuri, asistenţii debutanţi încasează 3.250 lei net

La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net. Salariul creşte proporţional, pe două grile, într-o diagramă, în funcţie de vechimea în muncă (în învăţământ în general) şi vechimea la locul de muncă. Însă asistenţii încadraţi imediat după finalizarea doctoratului, fără vechime, au un salariu care porneşte de la 2.300 de lei net. La acesta se adaugă sporul de doctorat, pe care-l obţin toate cadrele didactice fiindcă fără doctorat nu se poate preda în învăţământul superior din România. Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat – 950 de lei net. Prin urmare, salariile tinerilor lectori pornesc de la circa 3.800 de lei net şi merg până la 4.100 net.

Pe hârtie, pot fi profesori universitari cu doar 4.300 de lei net

Odată cu vechimea cresc şi salariile, dar abia de la treapta de conferenţiar se simte cu adevărat o diferenţă la salarizare în funcţie de vechime. Dacă se întâmplă să fie conferenţiari care să fi avansat repede în carieră, pe baza profilului foarte bun ştiinţific, dar care să nu aibă vechime în învăţământ sau la locul de muncă, vor avea salarii doar puţin mai mari decât lectorii. Spre exemplu, la UAIC sunt conferenţiari cu salarii de bază de circa 4.800 de lei brut, ceea ce înseamnă un salariu net de 2.760 de lei, 3.710 lei net dacă adăugăm şi sporul de doctorat. Cum însă majoritatea conferenţiarilor au vechime mare, unii ies şi la pensie de la acest grad didactic, pot ajunge cu salariile brute până la 8.900 de lei, adică aproape 5.150 de lei net, 6.100 dacă adăugăm şi sporul de doctorat. În fine, profesorii universitari pot obţine peste 12.500 de lei brut cu toată vechimea aferentă, adică 7.200 de lei net, 8.150 cu tot cu sporul de doctorat. „Ziarul de Iaşi” a consultat însă grile care arată că un profesor universitar intrat în sistem, pe post, după ce a predat în străinătate şi a dat concurs, căruia nu i se recunoaşte vechimea, poate câştiga doar 5.800 de lei brut, adică 3.335 de lei net, 4.285 de lei cu sporul de doctorat.

„Se ţine cont foarte mult de vechime, este ceva de groază”

„Dacă te angajezi şi nu ai vechime, poţi fi şi pe un post mare, diferenţele sunt enorme. Se ţine cont foarte mult de vechime, este ceva de groază, una dintre problemele cele mai mari reclamate de cei tineri legate de salarizare la nivel naţional. Iar apoi vin diferenţele între facultăţile cu mai mulţi şi mai puţini studenţi din cadrul aceleiaşi universităţi. La mine la Facultatea de Chimie, unde nu se înghesuie lumea, aveam situaţii în care aveam colegi cu salariul de bază de trei ori mai mic faţă de alte facultăţi cu mulţi studenţi. Cu aceeaşi vechime şi toate condiţiile”, a explicat conf.dr. Cătălin Lungu, liderul sindicatului UNIO de la UAIC, care predă la Facultatea de Chimie. Acesta a explicat că argumentul pentru aceste diferenţe este dat de faptul că în facultăţile cu mai mulţi studenţi activităţile extra-didactice sunt mai multe. Cursul e acelaşi fie că e în faţa a 50 sau 500 de studenţi, dar pregătirea individuală, îndrumarea studenţilor, coordonarea tezelor de licenţă sau de disertaţie ocupă mai mult timp. Legea permite universităţilor să negocieze salariile ca la o companie privată. Nu este practică în Iaşi, dar atâta timp cât există susţinere bugetară şi nu sunt destule cadre didactice pentru a acoperi toate normele, conducerea unei universităţi, prin Consiliul de Administraţie, poate creşte salariile şi peste cele din grile.

Cu toate sporurile şi cu vechime, un profesor universitar poate câştiga uşor peste 13.500 de lei

Salariul de bază prezentat anterior nu reprezintă însă, în unele cazuri, decât o parte din veniturile cadrelor didactice. Orice universitate are la îndemână instrumente de creştere cu până la 30% a salariului de bază pentru toate cadrele didactice, beneficiile cele mai mari avându-le, desigur, cei care pornesc deja de la un salariu ridicat. Acesta se plăteşte exclusiv din fondurile proprii ale universităţii, pe lângă banii primiţi de la Ministerul Educaţiei. Pe lângă acesta, există gradaţia de merit, dată pe baza unei metodologii interne într-o universitate, cu valoare de 25% din salariul de bază. Doar 16% dintre cadrele didactice beneficiază de această gradaţie, iar evaluarea se face o dată la cinci ani. Pe lângă acest aspect, mai este şi activitatea desfăşurată la plata cu ora, care poate fi pentru unii profesori aproape la fel de mare ca salariul de bază. Alte sume pentru completarea veniturilor pot proveni din diferitele proiecte de cercetare. Folosind o simulare simplă, un profesor universitar cu 8.000 de lei salariu net, care are venitul crescut cu 30% la nivelul universităţii, primeşte o gradaţie de merit de 25% şi mai obţine 4.000 de lei brut, lunar, din plata cu ora, depăşeşte cu uşurinţă 13.500 de lei net. Fără eventuale sume din activitatea de cercetare sau din proiecte cu finanţare europeană.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii