anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Ce se întămplă cu Europa! Şapte scenarii pentru războiul din Ucraina şi posibile urmări

GALERIE
Razboi_Ucraina
  • Razboi_Ucraina
- +

Indiferent dacă va fi un război „de uzură” sau un conflict „mocnit” ce se va întinde pe parcursul mai multor ani, cu sau fără extinderea pe continent a războiului, Europa va fi puternic afectată de ce se întâmplă în Ucraina.

Nimeni nu ştie cum va evolua războiul din Ucraina, situaţia fiind într-o continuă dinamică în care nimeni nu poate fi sigur de nimic. În acest context, cercetătorii Centrului de Analiză Politică Europeană (CEPA) au identificat câteva scenarii pentru viitorul conflictului şi posibile urmări ale acestora.

Specialiştii în studii europene arată, în primul rând, că atâta timp cât Vladimir Putin va fi preşedintele Federaţiei Ruse, aceasta va rămâne principala ameninţare la acresa securităţii occidentale şi a ordinii mondiale.

Unul dintre efectele imediate va fi implicarea Statelor Unite ale Americii într-o mai mare măsură în teatrul european. Europa şi SUA vor trebui să acţioneze simultan împotriva Rusiei – o ameninţare imediată şi Chinei – o provocare pe termen lung. 

„Invazia rusă a Ucrainei este o criză existenţială şi o provocare directă la adresa ordinii internaţionale de securitate. Atâta timp cât preşedintele Vladimir Putin domneşte la Kremlin, Rusia va reprezenta principala ameninţare de securitate la adresa intereselor occidentale şi a ordinii globale.

Aceasta înseamnă că Europa şi Statele Unite nu vor putea prioritiza provocarea pe termen lung a Chinei în faţa ameninţării Rusiei: alianţa va trebui să le abordeze pe ambele în acelaşi timp. SUA vor fi mai implicate în teatrul european, în ciuda necesităţii de a echilibra cerinţele de poziţie a forţei în Indo-Pacific.

SUA vor acorda prioritate capabilităţilor terestre din Europa, având în vedere activele navale şi marine necesare în Indo-Pacific – iar activele aeriene vor trebui împărţite între ambele”, se arată în analiză.

Oportunitatea din spatele crizei

Cercetătorii punctează că, în mijlocul acestei crize, există şi veşti bune: Finlanda şi Suedia au decis să adere la NATO, un lucru greu de imaginat în urmă cu un an. De asemenea, acest moment poate reprezenta un punct de inflexiune în relaţia cu Rusia de după Războiul Rece.

„Din această criză iese oportunitatea. Finlanda şi Suedia au decis să se alăture NATO – ceva aproape de neimaginat cu doar un an în urmă. Aşa cum distrugerea celui de-al Doilea Război Mondial a deschis calea către o nouă concepţie a Europei, şocul invaziei ruse a Ucrainei oferă posibilitatea de a revitaliza ordinea europeană şi de a schimba tiparul de confruntare cu Rusia de la sfârşitul Războiului Rece.

Dar acest lucru va fi posibil doar dacă politica SUA şi a aliaţilor în general este condusă de o viziune a câştigării Ucrainei ca cale către o alianţă transatlantică revitalizată şi mai sigură”, potrivit analizei.

„NATO şi UE nu au fost construite pentru răspunsul la criză”

Deşi rezultatul războiului este necunoscut, concluzia este că politica SUA şi aliaţii în general ar trebui să folosească criza din Ucraina pentru a asigura o alianţă transatlantică revitalizată şi mai sigură, subliniază cercetătorii CEPA. Aceştia mai arată că războiul a scos la iveală că nici NATO, nici Uniunea Europeană nu au fost concepute pentru răspunsul la criză. Europa şi principalii lideri ai săi vor trebui să îşi consolideze mecanismele de răspuns la ameninţări de securitate, mai arată analiza:

„Aşa cum războiul a dezvăluit lacune în capacităţile militare ruse, a arătat, de asemenea, că instituţiile multilaterale din centrul alianţei – NATO şi UE – nu au fost construite pentru răspunsul la criză.

Aceasta înseamnă că, pe termen mediu (trei până la şapte ani), Europa va trebui să dezvolte mecanisme mai agile, capabile să răspundă rapid ameninţărilor de securitate, ceea ce poate duce la abordări regionale diferite în funcţie de nivelurile de ameninţare; Uniunea Europeană va trebui să alinieze o politică comună de securitate şi apărare complementară NATO; Germania va trebui să se asigure că actuala schimbare strategică a politicii externe şi de apărare se menţine şi că îşi asumă rolul de actor strategic cheie în Europa; iar Regatul Unit (Marea Britanie) va trebui să fie mai profund integrat în infrastructura de securitate a Europei, în ciuda realităţii pe termen lung a Brexit-ului”.

Scenarii diferite, viitoruri diferite

Potrivit cercetătorilor, viitorul Europei depinde de capacitatea preşedintelui rus Vladimir Putin de a-şi atinge obiectivele în Ucraina. „În egală măsură, viabilitatea unei identităţi europene comune, a normelor şi a valorilor democratice şi a unei ordini de securitate continentală va fi dovedită – sau infirmată – de eficacitatea răspunsului Occidentului la cea mai gravă încălcare a ordinii internaţionale de când Coreea de Nord a invadat Sudul mai mult de şapte decenii în urmă”, mai arată raportul.

Experţii în relaţii internaţionale au identificat scenariile posibile în evoluţia conflictului armat din Ucraina, respectiv implicaţiile acestora pentru securitatea europeană pe termen mediu.

Astfel, cele şapte scenarii potenţiale şi implicaţii pentru securitatea europeană, de la cel mai rău la cel mai bun, după enumerarea făcută de CEPA, sunt:

1. Război european mai larg

Disponibilitatea lui Putin de a escalada conflictul din Ucraina creşte semnificativ potenţialul de conflict între Rusia şi NATO. Acesta cuprinde o gamă largă de posibilităţi: de la incidente de nivel relativ scăzut în şi în jurul membrilor NATO din prima linie (Statele Baltice, Polonia, România, Bulgaria, Turcia, Norvegia) până la un război european major şi posibil chiar transcontinental care implică nu numai armament convenţional, dar şi arme chimice, biologice şi nucleare.

În cele mai drastice scenarii, conflictul dintre Rusia şi Occident ar fi existenţial. Nu ar avea niciun rost să speculăm despre viitorul Europei până când acest lucru nu va fi rezolvat într-o formă sau alta: fie cu o înfrângere decisivă a Rusiei lui Putin, fie cu prăbuşirea Occidentului condus de SUA (şi a reglementării post-Război Rece), cu un fel de reglementare negociată după Yalta 1945 (sau posibil armistiţiul coreean din 1953) sau cu Armaghedon nuclear.

2. Rusia învinge

În acest scenariu, armata ucraineană este învinsă decisiv, iar la Kiev este instituit un guvern marionetă rus. Ucraina îşi păstrează independenţa nominală, dar se supune decretului politic şi economic al Moscovei, în acelaşi timp alăturându-se structurilor conduse de Rusia, cum ar fi Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).

Europa avea să fie din nou împărţită în două tabere armate, ca la apogeul Războiului Rece. Achiziţia de facto a Ucrainei de către Rusia ar avea repercusiuni directe de securitate pentru statele membre NATO din prima linie, cum ar fi Polonia, România şi Bulgaria, iar cele trei state baltice ar fi deosebit de vulnerabile.

3. O măcinare lungă

În acest scenariu, războiul în forma sa actuală ar dura ani de zile, fiecare parte având victorii şi înfrângeri pe parcurs, dar nicio victorie decisivă pentru niciuna dintre părţi. Rezultatul ar fi o stare aproape perpetuă de conflict pe continent, cu ameninţarea constantă a unei escalade ulterioare atârnând în fundal.

Pierderile de ambele părţi ar continua să crească. Occidentul va continua să ofere sprijin Kievului, dar statutul Ucrainei şi legăturile sale cu instituţiile occidentale ar rămâne nerezolvate. Între timp, presiunea internă asupra Kremlinului ar creşte, similar cu ceea ce a experimentat Uniunea Sovietică în timpul lungului său război cu Afganistan, riscând destabilizarea în interiorul Rusiei.

4. Impas/conflict la nivel scăzut

Acest scenariu ar fi în esenţă o continuare a status quo-ului dinaintea invaziei ruse din 2022. Putin revendică „victorie”; el retrage trupele din cea mai mare parte a Ucrainei, dar întăreşte poziţia Rusiei în Crimeea şi regiunile Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR).

Se continuă lupte sporadice, similare cu cele din perioada 2015-2021. Principalul pericol în acest scenariu este aşa-numitul „rinse and repeat” (o expresie folosită în limba engleză pentru a arăta repetarea unui gest) – o întoarcere la mulţumirea şi indiferenţa care au caracterizat atitudinile europene faţă de Ucraina în ultimii ani.

Eşecurile de bază ale guvernării în Ucraina ar rămâne nerezolvate. Ar exista o pauză, nu un sfârşit, pentru încercările ruseşti de a domina (sau de a perturba) o mare parte din Europa de Est. Şi o mulţime de posibilităţi pentru un conflict reînnoit pe linie.

5. O Ucraina divizată

Rusia anexează restul regiunilor Doneţk şi Lugansk, construind un pod terestru către Crimeea. S-ar putea chiar să excludă Ucraina de la Marea Neagră prin luarea Odesei, deşi la momentul scrierii, acestui scenariu pare puţin probabil.

Ucraina îşi va păstra independenţa suverană şi se va apropia de Occident. Consecinţele pentru Europa ar fi similare cu scenariul doi în care continentul ar fi divizat, doar linia ar fi mai spre est. În acest scenariu, statele baltice ar rămâne în structurile de securitate şi economice occidentale, la fel ca Bulgaria şi România (şi Turcia în cadrul NATO).

Acest rezultat, totuşi, nu este durabil. Moscova nu şi-ar relaxa eforturile de a subjuga – direct sau indirect – acele părţi ale Ucrainei aflate în afara sferei sale de influenţă, încercând în acelaşi timp să-şi extindă mandatul la statele baltice, Moldova, Georgia şi Balcani.

6.(Aproape) toată lumea este un câştigător

 În acest scenariu, Rusia se retrage din cea mai mare parte a Ucrainei, inclusiv din regiunile Doneţk şi Lugansk, dar păstrează Crimeea. Există un nou tratat internaţional care consacră suveranitatea ucraineană şi oficializează acordul asupra problemelor teritoriale, de securitate şi politice majore.

În Rusia, Putin părăseşte mandatul, dând loc unei conduceri (oarecum) mai liberale şi unui proces de democratizare reînnoit, chiar dacă imperfect. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko este înlăturat în Belarus, iar începuturile unei democraţii apar acolo. În ciuda acestor tendinţe favorabile, o „Europa unică” ar rămâne puţin probabilă.

Deşi prestigiul UE şi NATO ar fi sporit, Europa ar fi un continent „cu mai multe viteze” – divers din punct de vedere politic, economic, social şi cultural. În mod esenţial, totuşi, aceste diferenţe ar fi în general gestionabile, în timp ce şansele de conflict în Europa s-ar diminua.

7. Ucraina câştigă

Rusia este forţată să-şi retragă forţele din Ucraina, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk care îşi păstrează – deocamdată – „independenţa”. Ucraina gravitează spre Europa şi, în timp, obţine statutul de membru UE sau de candidat.

Aderarea la NATO rămâne o posibilitate teoretică, dar îndepărtată. Influenţa UE şi NATO se extinde nu numai în Ucraina, ci şi în alte republici ex-sovietice – Caucaz, Moldova şi chiar Belarus. Moscova îşi pierde influenţa în Balcani în urma înfrângerii lui Putin.

Şi în Asia Centrală, China îşi traduce puterea economică în creştere în forţă geopolitică pe cheltuiala Rusiei.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.