Un apel la 112 efectuat ieri la prânz anunţa o nouă reacţie alergică la înţepătura de albine. Un bărbat de 45 de ani, din Schitu Duca, a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce a fost înţepat de albine. Potrivit urgentiştilor, pa­cientul prezenta o reacţie alergică minoră şi, după ce a primit primul ajutor, a fost transportat în Uni­tatea de Primire Urgenţe (UPU) de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ pentru investigaţii suplimentare. În contextul ultimei săptămâni, în care peste 10 persoane au ajuns la spitalele din Iaşi cu reacţii alergice după ce au fost înţepate de albine, - una dintre ele pierzân­du-şi viaţa în locul în care a fost atacată de insecte -, „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă opinia unor medici legată de reacţia cea mai severă din aceste situaţii - şocul anafilactic.

Potrivit medicilor urgentişti, un pacient care face şoc anafilactic este considerat o urgenţă de grad zero, pentru care timpul de intervenţie este esenţial. Odată ajunsă la locul solicitării, echipa medicală, formată fie din asistent medical, fie din medic şi ambulanţier/paramedic, îi adminis­trea­ză victimei tratament intravenos cu adrenalină şi fluide. „Pe echi­pajele de intervenţie pre-spital avem fiole cu adrenalină de 1 ml. Această cantitate implică unele efecte adverse, - inclusiv stopul cardio-respirator -, motiv pentru care numai o persoană specializată poate administra o asemenea cantitate. Oamenii obişnuiţi care se ştiu alergici, care au mai avut episoade de şoc anafilactic, îşi pot procura doze preumplute cu adrenalină, nu­mite Pen-uri (n.r. - pen#stilou, în limba engleză), care conţin, în general, 0,3 ml, deci o cantitate de substanţă de trei ori mai mică decât cea folosită pe ambulan­ţe“, a precizat dr. Ovidiu Popa, medic specialist UPU-SMURD. Conform medicului, adrenalina (n.r. - cunoscută şi cu numele de epinefrină) este principalul ajutor în caz de şoc anafilactic. Adre­nalina se administrează, în general, în venă, dar poate fi introdusă în corp şi subcutanat (sub piele) - aceasta fiind forma recomandată celor care îşi fac injecţia nefiind specializaţi în acest sens. Soluţia se administrează în caz de şoc anafilactic pentru atenuarea obs­trucţiei căilor respiratorii care blochează respiraţia victimei, provocându-i decesul. „Pen-ul nu mai implică riscuri pentru pa­cient, pentru că este dozat în mod special pentru o astfel de folosire. Este, în schimb, o so­luţie mai scumpă, nu foarte ac­cesibilă. Totuşi, oamenilor alergici şi celor care lucrează în me­dii de risc, cum ar fi în apicultură, le sunt recomandate astfel de doze tocmai pentru că le sunt utile“, a adăugat urgentistul. 

Preţul unui „Pen“ este de 150-200 lei

Conform unor site-uri de specialitate, preţul autoinjectoarelor cu adrenalină variază între 150 şi 200 de lei. Pentru siguranţa pa­cienţilor, specialiştii recomandă achiziţionarea unui kit cu două pen-uri astfel încât, dacă victima greşeşte administrarea primei doze, să şi-o administreze corect măcar pe a doua. Aşa-numitul pen este alcătuit dintr-o seringă preumplută cu adrenalină inclusă într-un dispozitiv automat pentru autoinjectare. O doză de 0,3 ml soluţie injectabilă conţine adrenalină 300 micrograme şi exci­pienţi: clorură de sodiu, meta­bisulfit de sodiu (E223), acid clor­hidric, apă pentru preparate injectabile. Şocul anafilactic după înţepăturile de albine este o reacţie extremă care se manifestă prin scăderea tensiunii, obstrucţia căilor respiratorii şi hipoxie (n.r. - scăderea cantităţii de oxigen în ţesuturi). Şocul apare ca o reacţie dintre substanţa străină intrată în corp, în cazul discutat veninul insectei, şi unele globule albe. Odată cu intrarea substanţei în corp, se produce un edem laringian cu blocarea căilor respiratorii, iar tensiunea scade. „E ca şi cum persoana respectivă este strânsă de gât şi sângele nu mai circulă, iar atunci inima se opreşte“, a arătat profesorul Dia­na Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD.

Cine este predispus

Simptomele şocului anafilactic apar, de obicei, în termen de câteva minute de la expunerea la un alergen. Uneori, se întâmplă să apară la jumătate de oră. sau chiar mai mult după expunere. Printre principalele simptome se numără reacţiile cutanate, mâncărimile, înroşirea pielii, o senzaţie de căldură, senzaţia unui nod în gât, îngustarea căilor respiratorii, um­flarea limbii, respiraţie şuieră­toare, greaţă, vărsături, ameţeli, le­şin, diaree. Sistemul imunitar produce anticorpi pentru a se apară împotriva substanţelor stră­ine, un lucru de altfel foarte bun atunci când o astfel de substanţă este dăunătoare. Însă sistemul imunitar al anumitor oameni reacţionează în mod exagerat la unele substanţe care nu ar trebui să provoace nicio reacţie alergică. Atunci când se întâmplă acest lucru, sistemul imunitar declan­şează o reacţie în lanţ. Există mai multe tipuri de alergeni care pot declanşa celor predispuşi reacţii anafilactice, printre care veninul unor insecte, anumite medicamente, în special penicilină, anumite alimente (nucile, alune, căpşune, anumite anestezice etc.). Nu există foarte mulţi factori de risc în ceea ce priveşte şocul anafilactic, însă este foarte important să luaţi în calcul istoria personală, anumite alergii de care suferiţi, dar şi astmul şi istoricul familial. O astfel de reacţie anafilactică poate ameninţa viaţa la propriu, pentru că nu veţi mai putea respira corespunzător, iar inima se va opri din funcţionare. Primul pas în caz de şoc anafilactic este acela de a contacta serviciile de urgenţă. Dacă pacientul nu mai poate respira, trebuie aşezat în poziţie verticală, iar dacă apare stopul respirator, atunci este nevoie de manevre de resuscitare cardiopulmonară.