Ce spun blocajul bugetar de la Washington şi haosul de la Brexit despre starea democraţiei liberale?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 16.05.2021

Ce spun blocajul bugetar de la Washington şi haosul de la Brexit despre starea democraţiei liberale?

GALERIE
alexandru lazescu
  • alexandru lazescu
- +

Criza cu care se confruntă în prezent democraţia liberală este una reală şi serioasă însă e greu de spus dacă modelul autocratic alternativ de la Beijing, care în acest moment pare să fie mai stabil şi mai eficient, va fi viabil pe termen lung.

Dacă sunt întrebaţi mulţi români vor spune probabil că avem cei mai nenorociţi politicieni de pe planetă, că multe dintre întâmplările de aici sunt posibile doar în România. Adesea, se face trimitere la „democraţiile consolidate“ ca exemple de bune practici. Ei bine, vestea proastă, îngrijorătoare, este că în anii din urmă atmosfera din mediul politic s-a deteriorat considerabil chiar în locurile considerate tradiţional modele de referinţă din acest punct de vedere. Marea Britanie e practic paralizată de un Brexit ale cărui deznodământ şi consecinţe, politice, economice, sociale, în materie de securitate, sunt imposibil de prevăzut deşi ne despart doar câteva săptămâni de data de 29 martie când vom consfinţi în mod formal separarea ţării de Uniunea Europeană. În timp ce peste ocean am intrat în a doua lună de blocaj bugetar, deja cel mai lung din istoria Statelor Unite. Din această cauză 800 de mii de funcţionari din aparatul de stat nu-şi primesc salariile, instituţii publice sunt închise, sunt afectate servicii de bază. De pildă, la Departamentul Comerţului lucrează doar o treime din personal în condiţiile în care sunt în curs negocieri critice cu China în acest domeniu. Sunt probleme serioase şi în Franţa, unde protestele „vestelor galbene“ au căpătat accente revoluţionare care pun în discuţie chiar fundamentele actualului sistem politic.

În ultimele trei secole transformările remarcabile din interiorul lumii occidentale, dar şi în afara acesteia, progresul în plan economic si social, au avut loc sub bagheta anglo-saxonă, sub doi hegemoni succesivi, mai întâi Imperiul Britanic, apoi America. Instituţiile şi valorile care definesc ceea ce numim astăzi „democraţia liberală“, de la statul de drept la libertatea de expresie, au fost posibile pentru că ele au fost promovate de puterile hegemon. Şi în ciuda faptului că acest aranjament a fost adesea criticat, contestat, chiar vehement, cei care au făcut-o nu au reuşit să propună alternative viabile superioare. Victoria care a marcat sfârşitul Războiului Rece a creat impresia la un moment dat că astfel de alternative nici măcar nu sunt posibile. Însă această convingere este pusă tot mai mult sub semnul întrebării. Dacă în viitor vom avea un alt tip de hegemon, precum China, supravieţuirea modelului de societate bazat pe democraţia liberală nu este nici pe departe asigurată.

Profesorul Graham Allison, autorul unei cărţi de referinţă despre confruntarea geopolitică dintre Statele Unite şi China, crede că pentru America cea mai mare ameninţare o reprezintă disfuncţionalitatea sistemului său politic. Un sistem în care abordările hiperpartizane nu mai lasă deloc spaţiu pentru soluţii de compromis din perspectiva unui interes naţional comun. Nu este prima dată când se ajunge la un blocaj bugetar, dar măcar în trecut au fost în general motivaţii mai serioase, precum escaladarea deficitului public. Nu şi acum, deşi acesta a atins un nivel record. Este o dispută strict politicianistă în jurul unui „zid“ pe care Donald Trump vrea să-l construiască la graniţa cu Mexicului, pentru asta a promis bazei sale electorale, propunere pe care, din nou pentru că asta doreşte baza progresistă a partidului, democraţii o rejectează considerând-o „imorală“. Acelaşi tip de abordare partizană o vedem si în politica externă, un teritoriu care până relativ recent era unul tradiţional bipartizan. 

La fel stau lucrurile în cazul Marii Britanii. David Cameron a decis organizarea referendumului care a dus la Brexit sperând că astfel va putea calma tensiunile masive pe această temă din interiorul Partidului Conservator. E adevărat, chestiunea apartenenţei în continuare a Regatului Unit la o structură care face permanent paşi către federalizare alimenta de multă vreme o tensionată dezbatere internă însă principalul motiv care a dus la iniţierea demersului a fost unul strict politic. Şi, de altfel, şi în acest moment dificultăţile enorme care stau la baza coagulării unei soluţii consensuale au la bază calculele politice făcute de principalele partide britanice, inclusiv SNP partidul care speră că astfel va apărea o posibilitate de a relua referendumul pentru independenţa Scoţiei.

Haosul politic de la Londra sau de la Washington serveşte de minune şi Chinei şi Rusiei. În primul rând pentru că paralizează deciziile politice luate în cele două capitale, inclusiv în UE, pe alte domenii, creând oportunităţi nesperate pentru principalele două puteri revizioniste ale momentului. În plus, mai ales Moscova s-a dovedit extrem de abilă în demersul de amplificare a fracturile din societate, şi în America şi în Europa, prin intermediul reţelelor sociale. Însă, dincolo de asta, există un impact mai profund care subminează la nivel fundamental atractivitatea modelului democraţiei liberale. Oportunitate care nu putea să-i scape Beijingului. Global Times, organul de presă, în engleză, al Partidului Comunist Chinez, scria cu un an în urmă, cu prilejul unui alt blocaj bugetar, terminat atunci mult mai repede, că „ceea ce se întâmplă în Statele Unite va face ca tot mai mulţi oameni, pe plan internaţional, să reflecteze asupra viabilităţii şi legitimităţii unui sistem politic atât de haotic“. Acum, plecând de la evenimentele actuale, acelaşi ziar atrage atenţia ţărilor în curs de dezvoltare că adoptarea modelul democratic reprezintă un risc pe care „nu şi-l pot permite“.

Întrebarea esenţială în acest context este dacă ceea ce se întâmplă acum este doar o etapă nefericită pe care democraţia liberală o va depăşi la un moment dat sau este vorba de o criză structurală. Părerile sunt împărţite. În plus, e greu de estimat cât de viabile se vor dovedi pe termen mai lung regimurile autoritare, precum cel de la Beijing. Mai ales pentru că şi China este într-o fază de tranziţie de la modelul de conducere colegială exercitată de o elită din interiorul Partidului Comunist Chinez, model introdus de Deng Xiaping, către regimul autoritar unipersonal impus de Xi Jinping. Însă chiar faptul că ne punem astăzi astfel de întrebări, care ar fi fost considerate drept unele fanteziste doar cu zece ani în urmă, spune multe despre provocările cu care se confruntă democraţia liberală.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Principiul lui Peter şi sportul

Nicolae GRECU

Principiul lui Peter şi sportul

Cei care nu izbutesc să treacă trec graniţa dintre competenţă şi incompetenţă se consideră insultaţi de către cei care observă aceasta.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

În ultimul foileton al acestei serii sunt analizate două „contribuţii“ recente ale unor autori români, marcate de manipularea de tip protocronist a unor documente de istorie medievală europeană.

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

pr. Constantin STURZU

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

Ziua de mâine, a treia duminică a Paştilor, este consacrată femeilor mironosiţe (purtătoare de miruri la mormântul Domnului). Un bun prilej pentru a vorbi despre condiţia femeii în creştinism.

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Azi doresc să vă provoc la reflecţie, fără să mă implic impunând vreun punct de vedere personal care să mă înregimenteze într-o tabără pro sau contra. E un subiect incitant, argumentele variate ale apărătorilor şi acuzatorilor nefiind deloc futile în a decela un răspuns definitiv.

pulspulspuls

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

PULS

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

Caricatura zilei

WC spațial

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.