Verificările au scos la lumină utilizarea metalelor comune în bijuteriile comercializate la prețul aurului pur din mai multe magazine de specialitate din Iași (Coriolan nu s-a numărate printre acestea), și a stârnit controverse în industria de profil. Mânzățeanu susține însă că această practică este o necesitate tehnică, reglementată legal, iar dezbaterea ridicată asupra onestității comerciale aduce în prim-plan atât protecția consumatorilor, cât și provocările tehnice ale producătorilor de bijuterii.

„Ei vând oțel la preț de aur”

În perioada 14-15 martie 2025, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, a coordonat o serie de controale în magazinele de bijuterii din Iași, Suceava, Piatra Neamț și Bacău. În timpul acestor verificări, s-a constatat că unele bijuterii comercializate ca fiind din aur conțineau, de fapt, metal comun în interior, fiind vândute la prețul aurului pur.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Pentru a demonstra acest aspect, Piedone a utilizat un magnet și a tăiat o brățară, dezvăluind prezența unui miez de oțel. El a declarat: „Ei vând oțel la preț de aur”. ANPC a aplicat amenzi și a confiscat bijuterii în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, iar Serviciul de Investigare a Criminalității Economice a deschis dosare penale pentru înșelăciune și contrafacere.

Reacții aprinse din partea industriei de profil

Scandalul a stârnit reacții puternice din partea industriei de profil. Colegiul Operatorilor cu Metale Prețioase și Pietre Prețioase (COMPPP) a solicitat clarificări din partea președintelui ANPC. În plus, organizația a denunțat dezinformarea publicului cu privire la prezența unor substanțe periculoase, precum mercurul și metale grele, în aceste bijuterii. Această situație a generat prejudicii de imagine pentru operatorii autorizați, dar și pentru ANPC, au susținut reprezentanții COMPPP. Aceștia au subliniat importanța informării corecte a consumatorilor și a susținerii unui sector reglementat conform standardelor europene. Organizația și-a exprimat disponibilitatea pentru un dialog constructiv cu autoritățile, pentru clarificarea situației și menținerea încrederii în industria bijuteriilor.

„Nu poți ști ce arcuri a folosit producătorul acolo”

De aceeași părere pare să fie și Aurel Mânzățeanu, fondatorul Coriolan Aur-Smarald SRL și unul dintre cei mai experimentați bijutieri din Iași, care susține că utilizarea anumitor componente din metal comun în bijuterii este nu doar legală, ci și necesară din punct de vedere tehnic.

Omul de afaceri face trimitere la art. 3 din Ordinul ANPC nr. 166/2020, care prevede că la obiectele realizate din metale prețioase este permisă utilizarea metalului comun în anumite situații. De exemplu, acestea pot fi folosite din motive tehnice pentru a conferi durabilitate sau flexibilitate, dar și în cazul decorațiunilor cu o culoare distinctă față de metalul prețios. De asemenea, ceasurile și anumite bijuterii cu mecanisme de prindere speciale pot conține astfel de materiale fără ca acest lucru să fie considerat o încălcare a normelor în vigoare.

„O brățară, de exemplu, poate conține arcuri metalice pentru a funcționa corect. Unii producători le fac mai solide. Tu, ca bijutier, nu poți ști ce arcuri a folosit producătorul acolo. În ce mă privește, am extras câteva de la mai multe bijuterii și am aproximat că la cele aduse din Turcia aceste componente cântăresc în jur de 0,4 grame, iar la cele aduse din Italia în jur de 0,2 grame”, spune Aurel Mânzățeanu.

L-am rugat să aprecieze cu cât ar fi păgubit un client, din prețul final al bijuteriei, în condițiile în care șeful ANPC ar avea dreptate. „Dacă e să îi dăm dreptate șefului ANPC și să considerăm că vânzarea acestor componente la prețul aurului îl păgubește pe client, atunci putem calcula o pagubă pornind de la prețul de circa 450 lei/gramul de aur de 14 k. Ceea ce înseamnă că acel client plătește între 90 și 180 de lei pentru aceste arcuri. Dar, iarăși, aceste arcuri sunt necesare, deci cum calculezi și valoarea lor? Pe de altă parte, sunt bijuterii care vând la bucată – în acel caz nici nu mai poate fi vorba de calcul la gramul de aur”, argumentează Mânzățeanu.

O necesitate tehnică

Pe de altă parte, atrage atenția bijutierul ieșean, „când bijuteria aceea se întoarce la comerciant, atunci când clientul vrea s-o vândă la un amanet sau la un magazin de bijuterii, expertul îi va zice că brățara are un arc de oțel. Arc pe care îl va scoate înainte de a o cântări și de a calcula suma pe care să i-o plătească. Și asta pentru că aurul respectiv merge la topit, nu va fi folosit ca o bijuterie care trebuie să-și păstreze intact mecanismul de închidere”.

Scandalul a deschis o dezbatere amplă despre practicile comerciale din industria bijuteriilor și reglementările existente. Pe de o parte, ANPC susține că protejează consumatorii de posibile practici înșelătoare, iar pe de altă parte, specialiștii în domeniu afirmă că utilizarea metalelor comune în bijuterii este o necesitate tehnică și nu un mod de a înșela clienții.

„Prin mâna mea au trecut, de la înființarea companiei, în 1993, sute de kilograme de bijuterii din metale prețioase, cred că peste o tonă, chiar. Poate că se mai făceau trucuri din acestea prin anii ’90, dar acum nu mai există așa ceva”, spune convins co-fondatorul Coriolan Aur-Smarald.

• Citiți si: „Nu aurul, ci povestea din spate”. Cea mai titrată bijutieră din Iași, în dialog cu ZDI. Ce cumpără ieșenii de Valentine’s Day, Dragobete, 8 Martie?

Publicitate și alte recomandări video