Ce spune profesorul ieşean Andrei Neştian despre creşterea datoriei publice
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Ce spune profesorul ieşean Andrei Neştian despre creşterea datoriei publice

GALERIE
datorii publice
  • datorii publice
- +

Datoria publică guvernamentală a României a crescut din semestrul I 2020 până în iulie 2020 cu aproape 8 miliarde de euro, adică o creștere procentuală de peste 10% în mai puțin de jumătate de an. 

Andrei Ştefan Neştian, conf.univ.dr. la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iași a transmis pentru "Ziarul de Iași" un punct de vedere cu privire la acest aspect.

Redăm mai jos textul său integral:

“Jocurile politice din jurul finanțelor țării sunt pe larg analizate de media, arătându-se mereu una dintre cele două perspective ale forțelor politice aflate pe poziții antagoniste: unii strigă că prin creșterea pensiilor se va face mai multă dreptate socială, alții că nu sunt surse de finanțare și că singura soluție este creșterea și mai puternică a datoriei publice. Li se răspunde, desigur, că Statul are multe zone în care face risipă și că de acolo ar trebui luați acești bani.

Mie mi se pare însă mult mai îngrijorător un alt aspect al acestei dispute, nediscutat de niciuna dintre părți: cât are dreptul să îndatoreze țara o guvernare? Oricât? Din sem I 2020 până în iulie 2020, datoria publică guvernamentală a României a crescut cu aproximativ 8 miliarde de euro, marcând o creștere procentuală de peste 10% în mai puțin de jumătate de an. Valoarea acestei datorii trebuie raportată la PIB anual al României din 2019, adică la 223 miliarde de euro.

Actualmente constatăm că mandatul politic pe care îl primesc de la alegători le dă dreptul de a acumula câte datorii doresc, fără a exista nici un mecanism instituțional prin care să fie fixată o limită sau determinată o reacție de feedback sistemic, de exemplu din partea altei instituții, pentru limitarea îndatorării. Mai rău chiar, constatăm că instituțiile statului nu lucrează împreună pentru limitarea datoriei, ci pot fi pe poziții contrare. De exemplu, Parlamentul poate intra în acest joc peste Guvern, obligându-l la cheltuieli care pot de asemenea determina îndatorare publică. Raționamentul nelimitării îndatorării se poate extinde și la nivel local, pentru că și aici există posibilități similare.

Problema îndatorării trebuie privită prin prisma relației dintre mandatul primit și mecanismul financiar al creditării. Mandatul primit de un organ local ales (Primar, Consiliu local, Consiliu Județean) sau de un Guvern este limitat ca termen, însă consecințele îndatorării pe care acesta o poate decide în timpul mandatului vor apăsa pe comunitate sau pe țară în perioada mandatelor viitoare, ale altor aleși. Datoriile se pot acumula cu termene de plată de zeci de ani! Lipsa unor limitări prin lege ale datoriei care poate fi acumulată la nivel guvernamental sau la nivel local, sau a unor mecanisme de control al altor puteri ale statului asupra îndatorării generate oferă aleșilor o putere necontrolabilă public. Singurele reacții semnificative la creșterea datoriei publice guvernamentale sunt cele ale piețelor financiare, care generează devalorizări ale monedei naționale și creșteri ale ratei dobânzilor cu care se poate împrumuta guvernul de pe piețele de capital.

Răul pe care îl generează îndatorarea excesivă are două fațete: una politică și una economică. Din punct de vedere politic, lipsa mecanismelor de limitare a gradului de îndatorare pe care îl pot decide aleșii încalcă principiul reprezentării. Ei sunt aleși să reprezinte pe alegători pe durata unui mandat, dar, deciziile lor afectează uneori semnificativ mandatele următoare. Din punct de vedere economic, răul constă în creșterea sumelor pentru plata dobânzilor la creditele respective, care inevitabil conduce la perioade de blocare a dezvoltării în viitor, pe care aleșii din acele perioade viitoare le vor putea evita doar printr-o supraîndatorare față de perioada anterioară. Se creează astfel un ciclu politico-economic vicios, în care fiecare ales întinde îndatorarea cât poate, pentru a demonstra rezultate în mandatul său, de obicei în apropierea campaniei electorale, iar cei care îl urmează nu pot decât să se înfunde în datorii și mai mari pentru a putea demonstra, la rândul lor, că au făcut ceva pentru țară sau pentru comunitate. Cea mai toxică combinație este cea pe care o trăim în acest an, în care o criză economică se suprapune peste o campanie electorală, generând o creștere rapidă a datoriei publice, pentru că aleșii trebuie să demonstreze rezultate în condițiile reducerii veniturilor publice generate de economie.

De aceea, problemele profunde ale discuției despre finanțele țării nu sunt doar despre necesitatea și oportunitatea creșterii pensiilor, sunt și despre lipsa mecanismelor de limitare și de control public a gradului de îndatorare la nivel local și la nivel guvernamental. Recunoașterea publică a toxicității acestor mecanisme este însă slabă deocamdată, lăsând în continuare clasei politice puterea de a se folosi injust de viitorul finanțelor publice naționale sau locale”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Volei, handbal, rugby

Nicolae GRECU

Volei, handbal, rugby

Dacă ar fi de ales trei jocuri sportive pentru a le sprijini, tradiţia  ar obliga guvernanţii să se opreasă la cele trei.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (III)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (III)

În episodul de faţă sunt menţionate numele tuturor cercetătorilor care au contribuit la finalizarea proiectului.

Însemnări pentru predica de mâine

pr. Constantin STURZU

Însemnări pentru predica de mâine

Pilda întoarcerii fiului risipitor este considerată de scriitorul Charles Dickens cel "mai măreţ pasaj din literatura universală". Nu cred că este inimă care să nu vibreze la citirea ei. 

Forma oraşului

arh. Ionel OANCEA

Forma oraşului

O ştire surprinzătoare, învelită în trecut, revelatoare pentru ieşeni, vine tocmai de la începutul secolului nouăsprezece. Oraşul avea pe atunci aproximativ zece mii de suflete în structură cosmopolită, cum stă bine unei capitale de ţară, moldoveni, evrei, greci, armeni, albanezi, ruşi şi mulţi alţii în procente mai mici. 

pulspulspuls

Aventurile lui Peni Hill la un ziar din capitală

Aventurile lui Peni Hill la un ziar din capitală

S-a dus Peni Hill deunăzi şi a dat interviu la un ziar din capitală, ca să mai scoată capul în lume după problemele cu justiţia. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.