luni, 01.03.2021
Datoria publică guvernamentală a României a crescut din semestrul I 2020 până în iulie 2020 cu aproape 8 miliarde de euro, adică o creștere procentuală de peste 10% în mai puțin de jumătate de an.
Andrei Ştefan Neştian, conf.univ.dr. la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iași a transmis pentru "Ziarul de Iași" un punct de vedere cu privire la acest aspect.
Redăm mai jos textul său integral:
“Jocurile politice din jurul finanțelor țării sunt pe larg analizate de media, arătându-se mereu una dintre cele două perspective ale forțelor politice aflate pe poziții antagoniste: unii strigă că prin creșterea pensiilor se va face mai multă dreptate socială, alții că nu sunt surse de finanțare și că singura soluție este creșterea și mai puternică a datoriei publice. Li se răspunde, desigur, că Statul are multe zone în care face risipă și că de acolo ar trebui luați acești bani.
Mie mi se pare însă mult mai îngrijorător un alt aspect al acestei dispute, nediscutat de niciuna dintre părți: cât are dreptul să îndatoreze țara o guvernare? Oricât? Din sem I 2020 până în iulie 2020, datoria publică guvernamentală a României a crescut cu aproximativ 8 miliarde de euro, marcând o creștere procentuală de peste 10% în mai puțin de jumătate de an. Valoarea acestei datorii trebuie raportată la PIB anual al României din 2019, adică la 223 miliarde de euro.
Actualmente constatăm că mandatul politic pe care îl primesc de la alegători le dă dreptul de a acumula câte datorii doresc, fără a exista nici un mecanism instituțional prin care să fie fixată o limită sau determinată o reacție de feedback sistemic, de exemplu din partea altei instituții, pentru limitarea îndatorării. Mai rău chiar, constatăm că instituțiile statului nu lucrează împreună pentru limitarea datoriei, ci pot fi pe poziții contrare. De exemplu, Parlamentul poate intra în acest joc peste Guvern, obligându-l la cheltuieli care pot de asemenea determina îndatorare publică. Raționamentul nelimitării îndatorării se poate extinde și la nivel local, pentru că și aici există posibilități similare.
Problema îndatorării trebuie privită prin prisma relației dintre mandatul primit și mecanismul financiar al creditării. Mandatul primit de un organ local ales (Primar, Consiliu local, Consiliu Județean) sau de un Guvern este limitat ca termen, însă consecințele îndatorării pe care acesta o poate decide în timpul mandatului vor apăsa pe comunitate sau pe țară în perioada mandatelor viitoare, ale altor aleși. Datoriile se pot acumula cu termene de plată de zeci de ani! Lipsa unor limitări prin lege ale datoriei care poate fi acumulată la nivel guvernamental sau la nivel local, sau a unor mecanisme de control al altor puteri ale statului asupra îndatorării generate oferă aleșilor o putere necontrolabilă public. Singurele reacții semnificative la creșterea datoriei publice guvernamentale sunt cele ale piețelor financiare, care generează devalorizări ale monedei naționale și creșteri ale ratei dobânzilor cu care se poate împrumuta guvernul de pe piețele de capital.
Răul pe care îl generează îndatorarea excesivă are două fațete: una politică și una economică. Din punct de vedere politic, lipsa mecanismelor de limitare a gradului de îndatorare pe care îl pot decide aleșii încalcă principiul reprezentării. Ei sunt aleși să reprezinte pe alegători pe durata unui mandat, dar, deciziile lor afectează uneori semnificativ mandatele următoare. Din punct de vedere economic, răul constă în creșterea sumelor pentru plata dobânzilor la creditele respective, care inevitabil conduce la perioade de blocare a dezvoltării în viitor, pe care aleșii din acele perioade viitoare le vor putea evita doar printr-o supraîndatorare față de perioada anterioară. Se creează astfel un ciclu politico-economic vicios, în care fiecare ales întinde îndatorarea cât poate, pentru a demonstra rezultate în mandatul său, de obicei în apropierea campaniei electorale, iar cei care îl urmează nu pot decât să se înfunde în datorii și mai mari pentru a putea demonstra, la rândul lor, că au făcut ceva pentru țară sau pentru comunitate. Cea mai toxică combinație este cea pe care o trăim în acest an, în care o criză economică se suprapune peste o campanie electorală, generând o creștere rapidă a datoriei publice, pentru că aleșii trebuie să demonstreze rezultate în condițiile reducerii veniturilor publice generate de economie.
De aceea, problemele profunde ale discuției despre finanțele țării nu sunt doar despre necesitatea și oportunitatea creșterii pensiilor, sunt și despre lipsa mecanismelor de limitare și de control public a gradului de îndatorare la nivel local și la nivel guvernamental. Recunoașterea publică a toxicității acestor mecanisme este însă slabă deocamdată, lăsând în continuare clasei politice puterea de a se folosi injust de viitorul finanțelor publice naționale sau locale”
Cuvinte cheie: + datorie publice, crestere, Romania, management
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
O mare campioană a ajuns să doarmă într-un cimitir după ce şi-a pierdut toţi banii
Yohan Blake spune că preferă să rateze Jocurile Olimpice decât să se vaccineze
Ministrul Educaţiei anunţă că doar 1,7% din totalul claselor învaţă acum în sistem online
Peste 20 de milioane de persoane au primit prima doză de vaccin în Regatul Unit
Fauci estimează că în SUA copiii vor fi vaccinaţi de la începutul anului viitor
Gheorghiţă: Lista de aşteptare va fi disponibilă pe platformă de vaccinare din 15 martie
Ce legătură a jucat alcoolul în accidentul din capitală în urma căruia au fost omorâte două fete
Restricţii de viteză dinspre Dancu spre Iaşi şi invers datorită lucrărilor din zonă
Trump reintră în arenă la reuniunea conservatorilor americani de la Orlando
VIDEO: Noua Miss Germania are 33 de ani şi este mamă a doi copii
Navalnîi îşi ispăşeşte pedeapsa de doi ani şi jumătate de închisoare în regiunea rusă Vladimir
Biserică în flăcări după ce lumânărarul a fost lăsat nesupravegheat
La Iaşi vor ajunge încă 28.080 doze de vaccin Pfizer BioNTech
Viktor Orban se vaccinează cu produsul împotriva covid-19 al grupului chinez Sinopharm
Un artist turc, Müjdat Gezen, riscă închisoarea din cauză că l-a criticat pe preşedintele Erdogan
1 Martie 2021: mărţişoarele nu se înfig în piept, ci în braţ!
Înghesuială mare la vaccinare: 146.000 de români s-au programat în ultima zi
Arestarea rapperului Pablo Hasel a provocat noi violenţe la Barcelona
Bugetarii pot rămâne angajaţi până la vârsta de 70 de ani. Nu pot însă cumula pensia cu salariul
Un imens aisberg, cât aglomeraţia Parisului sau Londrei de mare, se desprinde din Antarctica
Ce spune ministrul Muncii despre majorarea pensiilor cu 40%: “Doar nu îi doare gura”
Iaşul a urcat pe un nedorit loc III în ţară în funcţie de numărul cazurilor de COVID
Cântecul ales pentru a reprezenta Cipru la Eurovision a provocat controverse majore
Numărul infectărilor cu noul coronavirus a urcat la 2.830 de cazuri în ultimele 24 de ore
Patru comune din judeţ sunt în scenariul roşu. Care este cea mai afectată localitate
Jandarmii au amendat un preot fiindcă le-a urat să ajungă în Rai cu toată familia
Alte trei centre de vaccinare vor funcţiona în judeţ de la 1 martie
Eugen Teodorovici, fostul ministru de Finanţe, şi-a găsit un loc călduţ la Federaţia de Rugby
Femeia care a omorât două fete cu maşina recunoaşte că a încurcat pedalele
Un pacient de 80 de ani a murit după ce a căzut de la etajul cinci al Spitalului Judeţean Constanta
Rareş Bogdan îl “înţeapă” pe Dan Barna după incidentul cu ochelarii din Camera Deputaţilor
Guardiola se miră de victoriile pe bandă rulantă ale echipei sale: Nu este normal
UPDATE: Fetiţa opărită cu ciorbă ieri seara este în stare foarte gravă. Cum este tratată?
Medic: În scenariul cel mai optimist, revenim la normalitate la finele lui septembrie
O şoferiţă din Iaşi bine “aghesmuită” a intrat cu maşina într-un stâlp de pe marginea drumului
Un autoturism s-a izbit într-o curbă periculoasă de o autoutilitară: două persoane au murit pe loc
Profesorul Alexadru Rafila: Noua tulpină de coronavirus circulă în toate judeţele României
Statele Unite au aprobat al treilea vaccin anti-Covid: Johnson & Johnson
Bebeluş născut în autospeciala SMURD, în drum spre maternitate
Intervenţie la limită! Trei persoane, salvate dupa ce au rămas blocate într-un lac din Şipote
Ce spune ministrul Muncii despre cumulul pensiei cu salariul în sistemul public
Legea salarizării va fi modificată! Ce se întâmplă cu sporurile bugetarilor?
VIDEO: Maşinăria care înghite dioxid de carbon şi-l transformă în piatră
Descoperire excepţională a unui luxos car ceremonial roman la Pompei
Fred Segal, legendar creator de modă de la Los Angeles, a murit la vârsta de 87 de ani
Copii aduşi de urgenţă la Iaşi după ce au fost opăriţi cu ciorbă! Variantele luate în calcul
Românii se programează la vaccinare cu o viteză de 302 persoane pe minut
Managerul Spitalului Găeşti îi dă replica lui Arafat pe tema camerelor hiperbare
Raluca Turcan vorbeşte despre o nouă creştere a alocaţiilor pentru copii
VIDEO: Femeie decedată şi alte două persoane rănite după ce maşina în care se aflau s-a răsturnat
Nicolae GRECUVolei, handbal, rugby |
Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)
Eugen MUNTEANUMonumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (III) |
pr. Constantin STURZUÎnsemnări pentru predica de mâine |
arh. Ionel OANCEAForma oraşului |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.