Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Ce țări au închis cel mai puțin școlile și unde au fost cele mai lungi întreruperi

GALERIE
sala-clasa
  • sala-clasa
- +

Problema școlilor a fost extraordinar de complicată în pandemie, iar diversele țări au tratat-o diferit, astfel că școlile au stat închise în Cehia de patru ori mai mult timp decât în Franța. Unele țări și-au propus să țină școlile deschise cu orice preț, altele au ales să le închidă luni bune, de teama creșterii fără precedent a numărului de infectări. În unele state opinia publică a susținut cu tărie ideea ca școlile să nu se închidă, iar acest lucru a fost ajutat și de campanii de testare rapidă. În articol puteți citi ce s-a întâmplat cu școlile europene în pandemie în zone de pe tot continentul.

Macedonia de Nord și Bosnia au fost țările europene în care școlile au stat cel mai mult închise în pandemie, în timp ce Elveția a stat cu ele cel mai puțin închise. La nivelul UE, Lituania, Cehia și Slovacia au avut cele mai lungi închideri, iar Franța și Spania cele mai scurte.

Franța, Spania, Elveția și Suedia au fost printre țările care au vrut să țină școlile deschise cu orice preț, măcar pentru clasele mici.

Elveția, și ea aflată la un moment dat într-o situație epidemiologică gravă, a avut școlile închise doar 6 săptămâni, considerându-se că școala online a avut efecte nefaste asupra copiilor când școlile au fost închise în primăvara lui 2020.

În Europa centrală și de sud-est majoritatea țărilor au decis să închidă școlile mai mult timp și să treacă pe online sau să prelungească vacanțele. Cehia, Polonia, Ungaria și Grecia au fost țări cu închideri lungi și în 2021.

În prezent în cele mai multe țări încă există restricții în școli, dar copiii revin în etape în bănci, începând cu cei mai mici. Deși în România numărul de cazuri a scăzut mult, în unele țări europene numărul de cazuri este mare: Suedia, Franța, Olanda.

Iată ce s-a întâmplat cu școlile în mai multe țări europene în 2021, cu mențiunea că închiderea fizică a cursurilor a fost în cele mai multe cazuri urmată de trecerea în online. De menționat că în câteva țări au fost diferențe și în funcție de regiuni, pe baza ratei de infectare.

Marea Britanie

În Marea Britanie școlile au fost închise din 5 ianuarie și s-a trecut pe scenariul online pentru câteva luni. De exemplu școlile au repornit pe 8 martie în Anglia, pe 12 și 19 aprilie în Scoția și pe 12 aprilie în Irlanda de Nord și Țara Galilor. Doar elevii din ciclul primar nu sunt obligați să poarte masca în clasă, cu excepția cazurilor în care se poate asigura o distanță socială de peste 2 metri. În Anglia, elevilor de gimnaziu li s-a oferit posibilitatea de a fi testați de trei ori în primele două săptămâni de după reluarea cursurilor și au putut primi și două teste rapide pe săptămână acasă. Testarea NU a fost obligatorie.

Franța

Franța a fost una dintre țările europene care a închis cel mai puțin școlile, fiind o politică axată pe ideea că ținerea școlilor deschise va aduce mai multe beneficii decât închiderea lor. Deviza Franței a fost: școlile trebuie ținute deschise cu orice preț. Franța a avut 3 lockdown-uri, iar din cel de-al treilea nu a ieșit complet încă. Pe 31 martie președintele Macron a anunțat că elevii nu vor mai merge trei săptămâni la școală: o săptămână s-a făcut școală online, iar două au fost de vacanță. Astfel, școlile s-au închis pe 5 aprilie și elevii din ciclul I-IV s-au reîntors pe 26 aprilie, iar cei de la gimnaziu și liceu, pe 3 mai.

Germania

Și Germania a considerat că școlile sunt o prioritate, iar ideea era în toamna anului trecut ca ele să nu fie închise deloc. Cum însă numărul de cazuri a tot crescut, s-a luat decizia ca școlile să se închidă fizic din 16 decembrie. Redeschiderea a început în ultima decadă din februarie și s-a făcut în pași lenți, cu efective reduse de elevi și în funcție de situația epidemiologică pe regiuni. S-au întors mai ales elevii din clasele terminale, adică cei care vor avea examene.

Elveția

Interesant este că Elveția, și ea aflată la un moment dat într-o situație epidemiologică gravă, a avut școlile închise doar 6 săptămâni, considerându-se că școala online a avut efecte nefaste asupra copiilor când școlile au fost închise în primăvara lui 2020. Concluziile studiilor din Elveția au fost că elevii au învățat extrem de puțin în online, iar cei din familii cu venituri mici au fost și mai defavorizați în timpul școlii de la distanță.

Italia

Italia a fost țara cel mai grav afectată în Europa la începutul pandemiei și închiderea școlilor a fost una dintre cele mai lungi din Europa, până la mijloc de septembrie. Școlile au fost închise o lună mai târziu și o redeschidere a urmat în ianuarie. Pe 6 martie 2021 școlile au fost închise în regiunile ”roșii”, iar redeschiderea a început în 26 aprilie.

Spania

Spania a închis școlile mult mai puțin timp decât Italia sau Marea Britanie, stând aproape la fel de bine ca Franța. Câțiva factori au fost esențiali: s-a respectat bine protocolul de siguranță sanitară, au purtat mască toți copiii de peste 5 ani și, dat fiind climatul mediteranean, ferestrele au putut fi deschise mult mai des decât în centrul sau nordul Europei. A contat mult și faptul că opinia publică a înclinat clar spre necesitatea ca orele să se țină cu elevii la clasă. Și profesorii au fost vaccinați în mai mare proporție decât în alte țări.

Suedia

Despre Suedia s-a vorbit enorm datorită modului diferit în care a tratat primele luni de pandemie, când nu a instituit carantină generală. Mulți au lăudat ”modelul suedez”, alții au spus că este o idee extrem de proastă. Suedia a ținut școlile deschise în primăvara lui 2020, cu excepția claselor X-XII care au trecut la învățământ de la distanță. Cei prezenți la școală nu erau obligați să poarte mască, nici să păstreze distanța socială, ambele lucruri fiind opționale. Noul an școlar a început pentru toată lumea în scenariu normal. Lucrurile s-au mai schimbat spre final de an când numărul de cazuri a crescut și statul a decis la început de decembrie să închidă liceele timp de o lună și de atunci unele regiuni au închis liceele când rata de infectare a devenit prea mare.

Danemarca

Danemarca a fost prima țară care în primăvara anului trecut a relaxat restricțiile în educație, dar numărul de cazuri a crescut spre final de an și autoritățile au fost nevoite să ia măsuri mai dure, iar școlile au fost închise în a doua parte din decembrie. Redeschiderile au început, în pași mici, la final de februarie și au continuat până în aprilie: s-au redeschis pe rând diverse cicluri de învățământ, cu prezență procentuală din ce în ce mai mare.

Ungaria

Ungaria a avut un număr mare de săptămâni cu restricții și a anunțat pe 8 martie închiderea grădinițelor și a școlilor primare, până pe 7 aprilie, în timp ce liceele erau încă din noiembrie pe online. Pe 9 aprilie, autoritățile anunțau însă că școlile gimnaziale se vor redeschide abia pe 10 mai, dat fiind că situația epidemiologică era gravă și au venit numeroase solicitări de la profesori și elevi. Grădinițele și școlile primare s-au deschis pe 19 aprilie.

Bulgaria

Bulgaria a anunțat pe 27 noiembrie restricții mai dure, inclusiv închiderea școlilor până la vacanța de Crăciun, iar din ianuarie au fost redeschise școlile primare și din februarie cele gimnaziale. Din 22 martie Bulgaria a intrat într-un al treilea lockdown și toate școlile au trecut pe online. Pe 12 aprilie a urmat o fază de împuținare a restricțiilor și cei de la grădiniță, clasele primare și ani terminali de gimnaziu au început să revină în bănci.

Cehia

Cehia a avut pentru mult timp printre cele mai mari rate de infectare din Europa raportat la populație, iar școlile au fost închise aproape total din octombrie până în aprilie. Din 12 aprilie s-au deschis grădinițele, dar și școlile pentru cei din clasa I până în a cincea, dar cu număr redus de elevi în clase. În regiunile cu puține cazuri de Covid mai mulți elevi au revenit la clasă din 3 mai.

Polonia

Polonia a avut mai multe lockdown-uri, inclusiv din noiembrie în 18 ianuarie, iar după această carantină elevii din clasele mici au revenit în școală. Apoi, după ce numărul de cazuri a urcat, un nou lockdown a început la mijloc de martie, iar toți elevii au trecut pe online. Din 4 mai copiii din clasele I - III au revenit la școală în toată țara, iar din 15 mai revin în regim hibrid și elevii din clasele IV-VIII, iar din 29 mai regimul hibrid este eliminat și prezența este obligatorie.

Grecia

Grecia a fost una dintre țările în care opinia publică a înclinat spre menținerea școlilor deschise în prima parte a pandemiei, dar redeschiderea din toamnă a adus proteste, fiindcă mulți au spus că autoritățile nu au făcut destul pentru siguranța sanitară a elevilor și profesorilor. Cum numărul de cazuri a crescut, școlile au fost închise în două etape în luna noiembrie, cursurile s-au reluat pentru puțin timp la început de 2021, dar apoi a venit o nouă închidere. Grecia a fost timp de 5 luni în diverse stadii de carantină, unele mai stricte, altele mai dure, iar subiectul școlilor a fost exploatat și de politicieni. Redeschiderea a reînceput în aprilie, însoțită de o campanie extinsă de testare rapidă.

Aflați amănunte de pe hotnews.ro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri