
Capcanele din cardurile bancare: atenție la rate minime și retrageri de numerar! – Explicații detaliate ale experților

În cel mai recent episod al podcastului realizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB), experții au discutat despre cum să folosim corect anumite produse financiare pentru a evita riscurile. Cardul bancar este mai mult decât un simplu instrument de plată. De la cardurile de salariu și până la cele de credit sau de cumpărături, fiecare tip are particularități care pot deveni capcane financiare dacă nu sunt bine înțelese.
Adrian Asoltanie, trainer de educație financiară, spune că este foarte important să ne cunoaștem și să înțelegem ce nevoi financiare avem înainte de a alege un produs bancar, cum ar fi un card sau un credit.
„Consumatorii trebuie să intre în bancă precum într-un supermarket și să aleagă produsele care li se potrivesc cel mai bine pentru sănătatea lor financiară. Cu alte cuvinte, să plecăm de la nevoile pe care le avem și să vedem ce produs bancar ne satisface aceste nevoi. Calibrarea și autocunoașterea sunt foarte importante”, consideră Adrian Asoltanie.
Carduri de credit sau de debit: care este diferența?
Ioana Pârvu, director Direcția Carduri și Soluții de Plată BRD, a explicat în podcast diferențele între cardurile de credit și cele de debit:
„Cardurile de credit se diferențează de cele de debit prin faptul că consumatorii accesează o linie de credit în baza unei analize de bonitate din care reiese capacitatea consumatorului de a rambursa acei bani. Cardurile de debit sunt atașate unor conturi curente care sunt alimentate cu fondurile proprii ale clienților. Pentru cardurile de cumpărături există tot o linie de credit, asta este foarte important să înțelegem, pentru că folosim banii băncii. Acum, cardurile de credit sau de cumpărături aduc niște oferte foarte bune, mai ales în perioadele de cumpărături mai intense, cum este aceasta în care ne aflăm”, a explicat Ioana Pârvu.
Chiar dacă există percepția că sunt scumpe cardurile de credit, ea accentuează că pot aduce avantaje dacă sunt folosite corect:
„Dacă avem o nevoie punctuală, putem să folosim linia de credit în perioada de grație, iar dacă rambursăm în intervalul de 45-60 de zile cât durează acea perioadă de grație la băncile din România, nu avem niciun cost. Sau putem să utilizăm opțiunea de rate cu dobândă zero, care este cea mai apreciată când vorbim de cardurile de credit. Este foarte important în momentul în care setăm aceste rate, pe 24 sau 36 de luni, să putem să rambursăm ușor, să nu fie o corvoadă.”
Capcanele cardurilor de credit: rate minime și retrageri de numerar
Ioana Pârvu vorbește în podcast și despre alte aspecte importante pentru consumatori. Dacă rambursează doar suma minimă de plată, aceștia vor plăti dobândă, însă, dacă achită întreaga sumă datorată în luna respectivă, dobânda va fi zero. Este foarte important să ne capacităm această rambursare a liniei de credit în mod corect de la început și să înțelegem cât am putea acoperi lunar, astfel încât să putem seta ratele corect.
În cazul în care avem nevoie urgentă de numerar de pe cardul de credit, vom suporta costuri cu dobânda imediat după retragerea banilor de la bancomat. O opțiune mai avantajoasă ar fi transferul sumei necesare din cardul de credit într-un card de debit. Astfel, suma cash poate fi împărțită până la 36 de rate, cu o dobândă mai mică. De exemplu, dobânda la cardul de credit poate fi de aproximativ 25%, în timp ce dobânda pentru numerar poate fi cu zece puncte procentuale mai mică, apropiindu-se astfel de dobânda unui credit de consum rapid.
Cardul și aplicația sunt inseparabile. Unul fără altul nu mai are sens
Dorian Petrovici, director Coordonator Carduri la Banca Transilvania, consideră cardul bancar ca fiind elementul-cheie al relației client-bancă:
„Desigur, cardul nu este doar o bucată de plastic, ci și aplicația de internet banking. Noi spunem că aplicația este telecomanda cardului. Pandemia ne-a apropiat foarte mult de carduri și plățile cu cardul. Țin minte că atunci când mergeam în vacanță în străinătate luam mereu cash la mine. Acum nu mai am nevoie de cash, dar trebuie să facem distincția între a plăti cu cardul în moneda țării în care ne aflăm sau în lei, adică în moneda cardului”, spune Dorian Petrovici.
Cardurile de plată sunt acum concepute pentru toate tipurile de nevoi, arată el, inclusiv pentru copii între 8 și 14 ani. Există carduri premium, standard și chiar carduri care oferă beneficii de la mai multe companii. Cardurile de credit sunt mai sigure decât cele de debit și oferă programe de loialitate, iar dacă nu primești un serviciu, poți cere returnarea banilor. În plus, băncile investesc mult în tehnologie pentru a preveni fraudele online, dar nu pot proteja pe toți cei care sunt atrași de promisiuni de câștig rapid.
„Unele site-uri permit plata cu cardul fără elemente de verificare. Dar aici vorbim de sume mici, plăți sub 30 de euro, considerate cu risc minim. Trebuie înțeles faptul că fiecare tranzacție are în spate un scor de risc pe care banca îl calculează. De exemplu, parola lipsește acolo unde există abonamente sau plăți recurente.O altă situație este atunci când avem, indiferent de comerciant, cardul salvat în aplicație. Dacă știm comerciantul și acesta este de încredere chiar încurajăm acest lucru, pentru că facilitează plățile pe care le facem. În general, mediul de plăți din Europa este un mediu foarte bine reglementat. (…) Din păcate, asta nu exclude total jucători rău intenționați sau fraudele comerciale în care nu se livrează serviciul respectiv”, a atras atenția Dorian Petrovici.
Peste 1.000 de români au negociat până acum cu băncile
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României, avertizează că lipsa de informație este una dintre cauzele conflictelor financiare între consumatori și bănci. Astfel, alegerile financiare trebuie să fie clare și predictibile pentru a evita dificultățile financiare.
„Trecem printr-o perioadă imprevizibilă din punct de vedere economic și social, generată de efectele războaielor economice și militare. Este un motiv în plus ca alegerile financiare pe care le facem și implicațiile lor să fie cât se poate de clare și de predictibile pentru bugetul personal. Doar așa putem atenua impactul deciziilor luate de terți, pe care nu avem puterea să le controlăm”, spune Alexandru Păunescu.
În acest context, CSALB a ajutat peste 1.000 de consumatori în 2025 să negocieze cu băncile, obținând beneficii medii de 3.800 de euro per caz.
Despre CSALB
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar este o entitate creată în baza unei directive europene, care intermediază gratuit, în cel mult trei luni, negocierea între consumatori și bănci sau IFN-uri. Cererile pot fi trimise online, prin completarea formularului de pe site-ul CSALB.
Publicitate și alte recomandări video