Cea mai aprigă luptă dusă de organism pe perioada verii: împotriva caniculei. Cum ne protejăm
Temperaturile ridicate din această perioadă pot reprezenta un stres asupra organismului. Deși are o capacitate mare de adaptare la condiții extreme, resursele organismului uman se pot epuiza după o expunere prelungită la temperaturi foarte mari și după un efort fizic în condiții de caniculă.
Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 12
Dr. Radu Eduard Dabija, medic primar cardiolog la Institutul de Boli Cardiovasculare „G. Georgescu” din Iași, explică mecanismele prin care organismul nostru reacționează la căldură în scopul menținerii temperaturii corporale constante de 37 grade C și a evitării supraîncălzirii prin preluarea de căldură din mediu.
Medicul spune că sistemul cardiovascular reacționează în concordanță cu alte aparate și sisteme precum aparatul respirator, aparatul renal, pielea, glandele tiroidă și suprarenale, sistemul nervos. La o temperatură ambientală de peste 38 grade, organismul își activează termoreglarea astfel încât să piardă căldură, să nu se supraîncălzească.
Sistemul cardiovasculare, cel mai sensibil
Tahicardia însoțită de scăderea tensiunii arteriale este tolerată relativ bine de persoanele fără probleme de sănătate, dacă nu se asociază cu deshidratare, spune specialistul. În această situație pot să apară hipotensiune severă, stare de amețeală și chiar leșin.
„Să ne gândim la sistemul cardiovascular și caniculă. Efectele principale sunt vasodilatația periferică ce favorizează transpirația și pierderea de căldură la nivelul pielii. Aceasta duce la scăderea tensiunii arteriale. Vorbim apoi de tahicardie, creșterea ritmului cardiac, a debitul cardiac ce favorizează pierderea de apă la nivel pulmonar și mai ales la nivelul pielii prin transpirație. Aceste simptome apar mai repede la pacienții cu boli cardiovasculare, în special în insuficiența cardiacă de orice fel, hipertensiunea arterială, valvulopatii degenerative, cardiopatie ischemică, aritmii mai ales fibrilația atrială cu ritm rapid, cardiomiopatii”, a precizat dr. Radu Eduard Dabija.
Dr. Radu Eduard Dabija mai explică faptul că primele simptome de risc crescut la pacienții cardiovasculari sunt specifice bolii de bază și se referă la lipsa de aer, palpitații, dureri în piept, dureri de cap cauzate de variațiile tensiunii arteriale care se adaugă disconfortului ușor dat de tahicardia și vasodilatația reflexă în condiții de caniculă. Temperaturile extreme aduse în timp de caniculă, dar și frigul extrem supun unui stres foarte mare sistemul cardiovascular.
Răcirea exagerată cu aerul condiționat, contraindicată
„Pacienții cu boli de inimă trebuie să evite canicula pentru că la aceștia capacitatea de adaptare a sistemului cardiovascular este mult mai redusă, efectele sunt mai intense, se pot agrava bolile de bază, iar efectul medicației cardiovasculare poate fi accentuat în mod negativ de caniculă. De exemplu crește mult efectul medicației vasodilatatoare, de scădere a tensiunii arteriale, la pacienții cu insuficiență cardiacă sau hipertensiune arterială. Transpirația excesivă provoacă pierderea unor electroliți precum potasiu, magneziu ceea ce poate crește riscul unor aritmii”, a mai declarat dr. Radu Eduard Dabija.
Trăim într-o zonă cu climă temperată, iar canicula nu e încă un lucru obișnuit. Medicul recomandă evitarea efortul fizic, inclusiv sportul în exterior în condiții de caniculă, protecția pe cât se poate de efectul direct al temperaturii, prin îmbrăcăminte și hidratare corespunzătoare. De asemenea, pacienții cardiovasculari, având în vedere riscul crescut de complicații, trebuie să evite temperaturile extreme.
„Referitor la utilizarea aerului condiționat, care asigură un confort evident în această situație, să nu uităm că variațiile bruște de temperatură sunt greu suportate de organism, deci să evităm o răcire exagerată a incintelor”, este recomandarea specialistului.
Publicitate și alte recomandări video