Principala noutate adusă de proiect constă însă în introducerea unei sancțiuni de 1% din cifra de afaceri pentru dezvoltatorii care folosesc banii încasați de la clienți în alte scopuri decât cele legate direct de construcția imobilului promis.

„Amenda de 1%: Da, sunt de acord cu asta. Putea fi chiar mai mare”

Înregistrată în Senat pentru discuții încă din 30 ianuarie, sub titlul „Propunere legislativă pentru completarea art.22 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii”, inițiativa a fost adoptată de Senat abia pe 14 aprilie, cu 83 de voturi „pentru”, 9 voturi „contra” și 27 de abțineri, și trimisă către Camera Deputaților (vezi aici prevederile adoptate de Senat).

„Amenda de 1% din cifra de afaceri pentru dezvoltatorii care utilizează banii în alte scopuri? Da, sunt de acord cu asta. Putea fi chiar mai mare, după părerea mea”, a declarat pentru ziarul de Iași Cristian Diaconu, antreprenor din Iași, fondatorul mai multor companii din Iași cu profil de dezvoltare imobiliară sau agenții imobiliare, precum Fidelia Casa și CBC Real.

În plus, potrivit proiectului legislativ adoptata de Senat, rezervarea unor apartamente se va putea face în baza unei convenții care se poate încheia pentru o perioadă maximă de 60 zile. După expirarea acestei perioade, dezvoltatorul poate solicita semnarea unei promisiuni de cumpărare sau în poate fi încheiat un contract de vânzare-cumpărare. Dacă la expirarea acestui termen nu se încheie documentele menționate (promisiunea sau contractul de vânzare-cumpărare), dezvoltatorul trebuie să restituie integral taxa de rezervare în cel mult 30 de zile.

Ce se prevede pentru a preveni posibile abuzuri?

Pentru a preveni posibile abuzuri, lege prevede că „sumele achitate de cumpărător privind rezervarea cumpărării unităţilor individuale din cadrul condominiului viitor sau a locuinţelor individuale se scad din preţul vânzării şi nu pot depăşi 5% din preţ, sub sancţiunea nulităţii absolute a convenţiei de rezervare”.

Iar în cazul în care la expirarea celor 60 de zile de rezervare nu se

În plus, avansul pe care îl poate solicita dezvoltatorul este plafonat la 15% din valoarea locuinței, și poate fi cerut doar după obținerea autorizației de construire. Plățile ulterioare trebuie efectuate în funcție de stadiile clare ale execuției, cum ar fi finalizarea structurii sau a instalațiilor.

„Procentul maxim din preţul total pe care dezvoltatorul îl poate solicita ca avans este limitat în funcţie de stadiul construcţiei, după cum urmează: 15% la încheierea promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, 25% la finalizarea structurii de rezistenţă, 25% la finalizarea lucrărilor de instalaţii”, se arată în proiectul legislativ.

„Și această prevedere e corectă. Sau semi-corectă. Pentru că unii dezvoltatori se finanțează din banii primiți de la cumpărători. Limitând avansul la 15%, li se limitează și lor fondurile pentru dezvoltarea proiectelor. Spun că prevederea e semi-corectă pentru că îi dezavantajează pe dezvoltatorii integri și cu coloană vertebrală, care ar folosi onest acești bani. Dar, pe de altă parte, îi protejează pe cumpărători. Iar plata etapizată a restului de bani pe care trebuie să-i achite cumpărătorul… tot așa, depinde de context. Dezvoltatorii imobiliari consacrați se finanțează prin bănci , sau prin alte proiecte din portofoliul lor. Cred că această prevedere îngustează mult zona de decontare și va cerne puțin piața dezvoltatorilor”, comentează Cristian Diaconu.

Cea mai bună modificare: înscrierea pre-contractelor în cartea funciară

În schimb, antreprenorul apreciază că cea mai bună modificare din acest proiect este cea referitoare la înscrierea pre-contractelor în cartea funciară. Pentru că, între altele, actul normativ prevede obligativitatea înscrierii promisiunilor de vânzare în cartea funciară, pentru a preveni vânzarea aceluiași apartament către mai multe persoane. O promisiune de vânzare pentru apartamente sau case care urmează să fie construite vor putea fi semnate doar în fața unui notar, numai după ce autorizația de construire este înscrisă în cartea funciară și după ce se obține un extras de carte funciară care să ateste existența viitoarei locuințe (apartament sau casă, după caz).

”Cred că aceasta este cea mai bună măsură, pentru că nu se vor putea înscrie în cartea funciară decât bunuri imobile care sunt autorizate. Dar mai cred, în același timp, că ar trebui să se dea și o lege ca autorizațiile de construire să fie emise la timp. Statul blochează intabulările, autorizările și reautorizările”, spune un alt dezvoltator imobiliar din Iași. Mai mult decât atât, crede Cristian Diaconu, „statul ar trebui să vină cu înlesniri și facilități pentru cei care au curaj să mai construiască ceva în actualul context economic”.

Ce se întâmplă în caz de faliment?

Totodată, proiectul prevede că, în cazul falimentului dezvoltatorului, cumpărătorii vor avea statut de creditori privilegiați, imediat după statul român. În plus, a fost introdusă o măsură care prevede acordarea unui discount de 25% din onorariul notarial în cazul în care cumpărătorul este asistat de un avocat. După ce deputații vor dezbate și adopta propunerea legislativă, aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. De la data publicării, noile prevederi menite să-i protejeze pe cumpărătorii de țepe precum cele din Scandalul Nordis vor intra în vigoare în termen de șase luni.

În Dosarele ZDI puteți citi și despre alte inițiative legislative în domeniul imobiliarelor aflate în dezbaterea Senatului.

Publicitate și alte recomandări video