anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 (I)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

Despre beneficiile pe care le va aduce economiei regionale a Moldovei o autostradă transcarpatică s-a vorbit mult în ultimii ani şi se va mai vorbi, atât timp cât proiectele nu vor deveni realitate. Fără îndoială, cel mai important avantaj pe care-l aduce o autostradă este creşterea accesibilităţii, în primul rând în termeni de distanţă timp (timpul necesar deplasării dintr-un loc în altul). Această diminuare a distanţei timp potenţează avantajele economice comparative şi competitive ale unui loc, chiar dacă acesta e situat în continuare la o distanţă mai mare faţă de zona centrală a unui metateritoiriu (precum UE) decât alte locuri din aceeaşi ţară.

Să luăm exemplul Ungariei, un stat al cărui sistem de şosele rapide (autostrăzi şi drumuri expres) s-a dezvoltat mult în ultimele decenii. Deschiderea economică de la fnalul anilor ‘80 şi din debutul ultimului deceniu al secolului trecut a surprins ţara vecină cu o reţea departe de a fi suficientă şi echitabilă cu întreg teritoriul naţional. Două autostrăzi aveau o oarecare noimă în ceea ce priveşte mobilitatea la scară europeană şi naţională. Cea mai importanta, M1 (Budapesta - Győr - Mosonmagyaróvár), a fost conectată în 1996 la sistemul austriac de autostrăzi, ce era deja parte a celui paneuropean. Tot din această autostradă s-a realizat joncţiunea şi cu Bratislava, capitala Slovaciei.

Cea de-a doua - M7 - lega Budapesta de Siófok (Lacul Balaton), prin Székesfehérvár. Până la jumătatea deceniului trecut a fost asigurată şi relaţia cu Zagreb.

Pe lângă aceste trasee, mai erau câteva „bretele” scurte, ce începeau de la marginea capitalei şi se terminau după câţiva zeci de km către N-E şi S-E. Acestea au fost prelungite şi cuprinse în sistemul actual relativ coerent de şosele rapide.

Morfologia actuală a acestui sistem are o însă o hibă - autostrăzile au un sigur nod important - Budapesta. Această caracteristică obligă utilizatorii celor mai eficiente relaţii (din perspectiva distanţă timp) dinspre estul şi sud-estul Europei spre partea de vest a continentului să treacă prin nodul autorutier budapestan.

Deosebit de importantă a fost conectarea marilor oraşe ale Alfoldului (estul Ungariei) la reţeaua europeană de transport: Kecskemét (1998), Szeged (2005), Nyíregyháza (2006) şi Debrecen (2006). Până la jumătatea primului deceniu al secolului nostru majoritatea covârşitoare a investiţiilor străine se concentrau în regiunea capitalei şi în oraşele din partea de nord-vest a ţării. Acest fapt a impus un ecart de dezvoltare mare, determinat atât de investiţiile importante ale companiilor multinaţionale, cât şi de afacerile antreprenoriale impulsionate de o accesibilitate mare la nucleul economic al UE. Győr, devenit al doilea centru economic al Ungariei - după Budapesta, a atras sediile companiilor AUDI, Nemak, Rehau, Propex, Quehenberger, Renault-Nissan, iar Székesfehérvár a devenit locul unde îşi au sediul companiile Denso, Alcoa, Philips şi Sanmina-SCI Corporation.

Marile oraşe ale estului Ungariei au devenit atractive de abia pe la jumătatea deceniului trecut, când capetele autostrăzilor ce se apropiau treptat dinspre Budapesta au ajuns în proximitatea lor. Nyíregyháza a atras atenţia companiilor Lego, Michelin şi Continental, Debrecen a devenit acasă pentru National Instruments, Continental, BMW, Teva Pharmaceutical şi Gedeon Richter, Szeged pentru ENGIE şi EDF, iar cea mai mare implantare industrială a Mercedes în Europa central-estică a devenit povestea de success a locului ales - Kecskemet.

În România, rolul Alfoldului de acum un deceniu şi jumătate îl joacă cel mai bine regiunea noastră, Moldova. Raportul dintre PIB-ul nominal între judeţele Cluj şi Timiş, pe de o parte, şi Iaşi, pe de altă parte, unităţi administrative dominate într-o manieră categorică de aglomeraţiile urbane ale reşedinţelor, a ajuns să fie mai mare de 1,5. Raportul dintre aceleaşi judeţe în ceea ce priveşte PIB-ul pe locuitor depăşeşte în prezent 1,75, iar în cazul cifrei de afaceri realizată în companiile ce au sediul central în aceste judeţe, raportul e mai mare de 2. Ecarturi consistente (în unele cazuri chiar mai mari decât cele menţionate) se pun în loc şi comparând celelalte judeţe ale Moldovei cu judeţe similare ca masa demografică din zona vestică.

Ca şi în cazul oraşelor din estul Ungariei, accesibilitatea redusă la nucleul dur al UE joacă un rol determinant în adâncirea decalajelor de dezvoltare între aglomeraţiile urbane ale vestului României şi cele ale estului. Iar ameliorarea acestei stări de fapt pare mai departe ca niciodată. Pentru ca interacţiunea dintre structurile teritoriale ale Moldovei şi cele din arealele centrale şi de vest ale Europei să crească e necesară o relaţie transcarpatică rapidă.

Ca să complice situaţia, autorităţile centrale, indiferent în ce cromatică politică se afişează în exterior, au mimat că introduc în zona „dezbaterilor publice” două alternative de traversare a Carpaţilor: A8 (Iaşi - Târgu Mureş) şi A13 (Bacău - Braşov). Parte de dezbateri nu am avut niciodată! Ori, poate în cel mai bun caz acestea s-au transformat mult prea repede într-o zâzania generalizată între adepţii celor două relaţii transcarpatice. Acest fapt amână nepermis de mult realizarea unei legături rapide cu Europa centrală. Impactul amânării va fi dezastruos pentru o economie regională şi aşa slăbită.

Până data viitoare, când intenţionez să vă prezint cât de eficientă e fiecare relaţie transcarpatică în parte, vă propun două exerciţii cartografice: Distanţa timp a aşezărilor din Moldova la nodul rutier Budapesta pe vectorii A8, respectiv A13. 

O singură precizare referitor la cele două hărţi. Inclusiv Bacăul, capătul moldovean al autostrăzii A13, va avea cea mai eficientă legătură cu Budapesta pe vectorul A8, prin Debrecen, chiar fără a drena circulaţia pe cea mai scurtă relaţie Budapesta - Berettyóújfalu - Borş, o autostrada aflată în stadiu de proiect. (Va urma)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.