anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 (IV)

GALERIE
george turcanasu
  • george turcanasu
- +

În răstimpul ce a trecut între al III-lea text al seriei şi textul de faţă a fost dat publicităţii Studiul de Coridor având ca scop analiza comparativă între Autostradă şi Drum Expres, după cum a anunţat şi CNAIR pe data de 23.06.2020. Autorii sunt cei care elaborează studiile de fezabilitate pentru obiectivul general „Drum de mare viteză Ploieşti-Paşcani”, sub coordonarea Centrului de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică - CESTRIN.

Scurt comentariu asupra studiului „Analiza comparativa Drum Expres vs. Autostrada - Drum de mare viteza Ploiesti-Pascani”

Documentul, bine realizat din perspectiva modelelor matematice şi spaţiale contemporane, e accesibil pe internet. Personal, l-am accesat de la adresa: https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-06-23-24132419-0-studiu-trafic-autostrada-ploiesti-pascani.pdf. În cele 142 de pagini ale documentului, găsim o prezentare tehnică a modelelor statistice utilizate, a caracteristicilor multiple care au stat la baza estimărilor şi rezultatele sub formă tabelară, grafică (diagrame) şi cartografică. Vă propun vizualizarea celor 18 hărţi ce prezintă prognoza asupra traficului auto, o prognoză ce porneşte de la ipoteza introducerii treptate în reţeaua rutieră a proiectelor de autostradă, inclusiv a celor transcarpatice. Important e faptul că această analiză integrează şi captarea fluxurilor de către noile relaţii rutierei rapide ce se vor adăuga la reţeaua rutieră naţională. La pagina 85 sunt prezente două hărţi ale situaţiei fluxurilor la nivelul anului 2030 în scenariul cu proiect - Drum Expres vs. Autostradă. Dacă ne focalizăm asupra traseelor transcarpatice ce vor fi deservite de A8 (Iaşi - Târgu Mureş) şi A13 (Bacău - Braşov), vom observa diferenţa importantă dintre cele două relaţii în ceea ce priveşte captarea fluxurilor de pe traseele mai puţin eficiente în prezent (sau până la darea în folosinţă a celor două relaţii!).

CLICK AICI pentru hărțile în format mare

Prognoza traficului pe A8, în ambele variante ale relaţiei - cu A7 în varianta drum expres şi A7 în varianta autostradă -, indică un volum de aproximativ 15-20 mii automobile/zi (minimul e înregistrat pe segmentul Poiana Largului-Ditrău, unde valoarea de trafic coboară la sub 15 mii automobile/zi, în varianta A7 - autostradă), în timp ce A13 prezintă valori între 5 şi 15 mii automobile/zi. Această diferenţă în favoarea A8 se păstrează pe întreaga perioadă analizată, până în 2050.

Avem trafic de autostrada? O analiză exploratorie a captărilor de trafic de către A8

Cartografiile prezente în studiul „Analiza comparativă Drum Expres vs. Autostradă - Drum de mare viteza Ploieşti-Paşcani”confirmă o analiză proprie realizată în 2018 pentru care s-au utilizat doar câteva dintre datele de la recensământul auto din 2015 (în special traficul realizat pe vectorii est-vest), date publicate doar parţial până în prezent.

Demersul respectiv a fost departe de anvergura studiului recent, fiind doar o analiză exploratorie ce a apelat la un model gravitar, de tip potenţial de interacţiune. Modelul utilizat e unul validat din punctul de vedere statistic pe fluxurile de persoane către locul de muncă (naveta diurnă) sau către diverse servicii (unităţi de învăţământ, spitale şi alte servicii medicale, aeroporturi etc.) la mai multe scări de analiză superioare localului.

Analiza a încercat să răspundă unei singure întrebări. Dacă ar fi funcţionat A8 în anul 2015, cât din traficul transcarpatic dintre localităţile moldovene şi cele de dincolo de Orientali ar fi fost captat de această autostradă? Cu alte cuvinte, demersului realizat în 2018 i-a lipsit dimensiunea prospectivă, foarte prezentă în studiul centrat pe A7.

Menţionăm că există doi vectori: unul est-vest şi un altul vest-est, în funcţie de care se captează fluxurile de autovehicule. Dinspre est către vest, pe tronsoanle Iaşi- Târgu Frumos se vor capta fluxurile dinspre Vaslui şi parţial dinspre judeţul Botoşani, pe segmentul Târgu Frumos - Paşcani - Târgu Neamţ se vor capta fluxurile dinspre Neamţ, Bacău, Botoşani şi din partea estică a judeţului Suceava, între Târgu Neamţ şi Poiana Largului, fluxurile din vestul judeţului Suceava. Între Poiana Largului şi Ditrău, noile captări sunt practic nule, dar dincolo de această comună harghiteană, către Sovata şi, mai departe, către Târgu Mureş, avem captări importante din judeţele Harghita şi Mureş.

Pe vectorul vest-est, spre Târgu Mureş, converg majoritatea fluxurilor transilvane care se îndreaptă către Moldova, iar pe traseul A8 situaţia se prezintă invers în raport cu captările prezentate pe primul vector.

Ce am obţinut? Însumând ambii vectori, fluxul pe sectorul Iaşi-Târgu Frumos a devenit de aproximativ 17,6 mii vehicule/zi (cu 2,6 % mai mult decât valoarea reală în 2015 - cea mai mică creştere), fluxul de pe tronsonul Târgu Frumos-Paşcani a totalizat 9 mii de vehicule, iar cel dintre Paşcani şi Târgu Neamţ, aproximativ 7,5 mii. Între 6,2-6,3 vehicule/zi au însumat segmentele Târgu Neamţ-Poiana Largului şi Poiana Largului-Ditrău, 7,8 mii segmentul Ditrău-Sovata şi aproape 8,2 mii, Sovata-Târgu Mureş. Deşi pe tronsoanele Poiana Largului-Ditrău s-a obţinut un trafic mai modest, creşterea relativă e impresionantă, ajungând să fie de 3 ori mai mare faţă de traficul din 2015 pe relaţia Poiana Largului-Topliţa (cea mai apropiată relaţie actuală de configuraţia viitoare a A8). Cu această valoare, A8 devine cea mai importantă relaţie transcarpatică.

Precizăm că datele de mai sus reprezintă o estimare medie, obţinută cu o frână a distanţei relativ mare, care avantajează multe dintre relaţiile actuale. De asemenea, valorile reprezintă doar traficul de medie şi mare distanţă, eliminându-se din start traficul de proximitate.

Foarte posibil ca aceste valori de trafic să nu impresioneze, dar vă reamintesc că e vorba de valori deja intrate în istorie. Între timp, traficul a crescut. Deşi nu avem o statistică mai recentă, empiria cotidiană ne poate susţine afirmaţia. De câte ori aţi fost prinşi în ambuteiaje pe sectoarele de drum cele mai apropiate configuraţiei A8 în 2015? Dar după acest an? Dacă mai ţinem seama că orice autostradă induce trafic, antrenând fluxuri de la mare distanţă, inclusiv transnaţionale, cu siguranţă traficul pe vitoarea autostradă va fi mult mai mare! (Pe data viitoare!)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Metamorfozele lui Eugenides

Codrin Liviu CUȚITARU

Metamorfozele lui Eugenides

Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001). 

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.