"Thiomargarita magnifica" măsoară până la doi centimetri, seamănă cu o "geană" şi răstoarnă codurile microbiologiei, a declarat pentru AFP Olivier Gros, profesor de biologie la Université des Antilles şi coautor al studiului.

În laboratorul său din campusul Fouilloles din Pointe-a-Pitre, cercetătorul prezintă cu mândrie o eprubetă care conţine mici filamente albe. În condiţiile în care dimensiunea medie a unei bacterii este de doi până la cinci micrometri, aceasta "se vede cu ochiul liber, o pot lua cu o pensetă!", explică el.

În mangrovele din Guadelupa cercetătorul a observat pentru prima dată bacteria în 2009. "La început am crezut că este orice altceva în afară de o bacterie, pentru că ceva de doi centimetri lungime nu poate fi o bacterie", a povestit acesta.

Destul de curând însă, tehnicile de descriere celulară cu ajutorul microscopiei electronice au arătat că era într-adevăr vorba de un organism bacterian. Dar cu o astfel de dimensiune, explică profesorul Gros, "nu aveam nicio siguranţă că era vorba de o singură celulă" - o bacterie fiind un micro-organism unicelular.

O bioloagă de la acelaşi laborator a dezvăluit că aceasta aparţine familiei Thiomargarita, un gen de bacterii despre care se ştia deja că utilizează sulfurile pentru a se dezvolta. Iar cercetările efectuate la Paris de o specialistă de la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) sugerează că aveam de-a face cu "o singură celulă", a explicat Gros.

Convinsă de descoperirea sa, echipa a încercat o primă publicare într-o revistă ştiinţifică, care a refuzat-o. "Ne-au răspuns: 'Este interesant, însă avem nevoie de mai multe informaţii pentru a vă crede', deoarece dovada nu era suficient de solidă din punct de vedere al imaginii", îşi aminteşte biologul.

Şi aici intră în scenă Jean-Marie Volland, un tânăr cercetător post-doctoral la Université des Antilles, care va deveni primul autor al studiului publicat în revista "Science". După ce nu a reuşit să obţină un post de profesor-cercetător în Guadelupa, acesta a plecat în Statele Unite, unde a fost recrutat de University of California, Berkeley. Când s-a dus acolo, avea în minte să studieze "bacteria incredibilă" cu care era deja familiarizat.

"Ar fi ca şi cum ai întâlni un om la fel de înalt ca Muntele Everest", şi-a spus el. În toamna anului 2018, Volland a primit un prim pachet trimis de profesorul Gros la institutul de secvenţiere a genomului din cadrul Lawrence Berkeley National Laboratory, administrat de universitate.

Provocarea a fost, în esenţă, una de natură tehnică: să reuşească să redea o imagine a bacteriei ca întreg, graţie "analizelor microscopice tridimensionale, la o mărire mai mare".

În laboratorul american, cercetătorul a avut acces la tehnici de ultimă generaţie. La care se adaugă un important sprijin financiar şi "accesul la cercetători experţi în secvenţierea genomului", recunoaşte omul de ştiinţă, care descrie această colaborare SUA-Guadalupa ca fiind o "poveste de succes".

Imaginile sale în 3D dovedesc în sfârşit că întregul filament este într-adevăr o singură celulă.

Dincolo de "gigantismul" său, bacteria se dovedeşte, de asemenea,"mai complexă" decât "rudele" sale: o descoperire "total neaşteptată", care "dă peste cap cunoştinţele de microbiologie", mărturiseşte cercetătorul. AGERPRES