Ceasornicăria și arta mecanică, înscrise în patrimoniul cultural imaterial UNESCO
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

duminica, 17.10.2021

Ceasornicăria și arta mecanică, înscrise în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

GALERIE
mecanism ceas
  • mecanism ceas
- +

UNESCO a înscris miercuri ceasornicăria şi arta mecanică, meserii care sunt mândria Elveţiei şi a oraşului Besançon din Franţa, pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

Această reuşită reprezintă o recunoaştere a know-how-ului situat ”la răscrucea ştiinţei, artei şi tehnicii” pe un ”arc de ceasornic” ce transcende frontiera franco-elveţiană, de la Geneva la Schaffhausen, trecând prin Bienne (Biel) şi Besançon, până în Sainte-Croix, în Munţii Jura, a declarat Biroul Federal de Cultură din Berna.

În acest spaţiu franco-elveţian, o mare diversitate de meşteşugari, companii, şcoli, muzee şi asociaţii valorifică şi transmit tehnici manuale atât tradiţionale, cât şi inovatoare, a indicat Ministerul Culturii din Elveţia.

Depusă în martie 2019, candidatura a fost susţinută de Elveţia în colaborare cu Franţa şi a fost catalogată de UNESCO drept ”exemplară” deoarece pune în evidenţă un patrimoniu cultural într-un spaţiu transfrontalier, a subliniat Ministerul Culturii din Elveţia.

În Elveţia, sectorul are aproximativ 57.500 de angajaţi, conform Convenţiei patronale a industriei ceasurilor.

Producţia de ceasuri a apărut în Elveţia la jumătatea secolului al XVI-lea la Geneva, unde se refugiau mulţi protestanţi francezi şi italieni. În 1541, reformatorul francez protestant stabilit la Geneva Jean Calvin a interzis purtarea obiectelor ornamentale, determinând aurarii şi bijutierii să apeleze la o altă artă, şi anume cea a orologeriei, potrivit site-ului federaţiei elveţiene a ceasornicarilor.

Un prim ”orologier”, francezul Thomas Bayard, a fost înregistrat la Geneva în 1554, notează Fondation de la Haute Horlogerie.

În prezent, ceasornicăria este al treilea cel mai important sector de export al Elveţiei. În 2019, exporturile elveţiene de ceasuri s-au ridicat la 21,7 miliarde de franci elveţieni (20,1 miliarde de euro).

Aflați amănunte de pe g4media.ro.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Drum bun, cale bătută

Nicolae GRECU

Drum bun, cale bătută

Dacă Mirel Rădoi nu poate fi întors la echipa naţională pentru probabilele meciuri de baraj, FRF poartă o mare parte de vină.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

Câteva notiţe la final de pelerinaj

pr. Constantin STURZU

Câteva notiţe la final de pelerinaj

Într-un context atât de dificil pentru ţară, era firesc să întâmpine extrem de multe provocări şi gazdele pelerinilor Sfintei Cuvioase Parascheva.

Doctrina celor „două cetăţi”, de la medieval la modern sau de la mariaj fericit la divorţ zgomotos

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Doctrina celor „două cetăţi”, de la medieval la modern sau de la mariaj fericit la divorţ zgomotos

Sfântul Augustin (354-430) arăta că într-o societate există laolaltă, însă fără amestecare, o cetate terestră, imperfectă şi coruptă, şi o Cetate Celestă, superioară din toate punctele de vedere. Cetăţeanul trebuie să se supună rigorilor autorităţii laice până acolo unde moralitatea creştină a acestuia este încălcată. 

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.