CEDO a fost sesizată cu prvire la discriminare de către o femeie spaniolă care s-a despărţit în timpul sarciniide partenerul său.

La naşterea copilului, în 2005, legislaţia spaniolă prevedea ca, în cazul unui dezacord între părinţi, copilul să poarte numele de familie al tatălui, urmat de cel al mamei.

Judecătorii de la CEDO stabilesc că regula atribuirii numelui tatălui copilului, urmat de numele mamei, în cazul unui dezacord între părinţi, ”se poate dovedi necesară în practică şi nu este neapărat în contradicţie” cu Convenţia europeană a drepturilor omului.

Însă ei stabilesc că ”imposibilitatea derogării de la această regulă este excesiv de rigidă şi discriminatorie faţă de femei” şi că ”diferenţa de tratament” la care a fost supusă reclamanta nu este justificată şi contituie o încălcare a Convenţiei.

Magistraţii europeni şi-au justificat hotărârea prin circumstanţele speciale ale situaţiei.

Copilul reclamantei nu a fost recunoscut imediat de către tată şi a purtat numai numele de familie al mamei ”timp de peste un an”, până la recunoaşterea paternităţii.

Spania a fost condamnată să plătească 10.000 de euro reclamantei ca ”despăgubiri morale”.

Între timp, situaţia s-a schmbat în Spania, unde o lege din 2011 prevede ca, în cazul unui dezacord între părinţi, judecătorul însărcinat cu starea civilă este cel care hotărăşte ordinea atribuirii numelor de familie, ţinând cont de criterul ”interesului superior al copilului”.

CEDO, cu sediul la Strasbourg, este organul însărcinat cu soluţionarea încălcării Convenţiei europene a drepturilor omului, ratificată de către cele 47 de state ale Consiliului Europei (CoE).