Cel mai crud torţionar al Securităţii a lucrat în tinereţea sa la Iaşi. De numele său sunt legaţi 217 morţi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 23.04.2021

Cel mai crud torţionar al Securităţii a lucrat în tinereţea sa la Iaşi. De numele său sunt legaţi 217 morţi

GALERIE
Constantin Istrate, tortionar
  • Constantin Istrate, tortionar
- +

Numele noului torţionar comunist dat publicităţii de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), şi pentru care se cere acum urmărirea penală, a fost în tinereţea sa legat de Iaşi.

Constantin Istrate (88 ani, acum locuind lângă Timişoara) a fost repartizat în anul 1950 la Batalionul 2 Securitate Comunicaţii Iaşi în funcţia de comandant de pluton, iar ulterior a devenit şef al Biroului Registratură şi Documente Secrete. Anterior, în anul 1943, Istrate a muncit o perioadă la Cotnari, pe moşia lui Gheorghe Ghenu, preotul comunei în acele vremuri, care deţinea mari suprafeţe viticole şi cirezi de vite.

„«Chiaburul» i-a angajat cu plata în natură, respectiv 400 kg boabe de persoană şi mâncare gratuită timp de un an de zile. La această moşie, unde lucrau circa 30 de ţărani, Istrate spune că a îndurat «cea mai cruntă mizerie pe care am putut-o cunoaşte în timpul regimului burghezo-moşieresc“», deoarece dormea în frig în grajdul vitelor, muncea zi lumină, iar pentru cea mai mică greşeală «stăpânul» îi aplica corecţii fizice“, a notat istoricul Mihai Burcea într-un studiu despre biografia lui Istrate, făcând trimitere la autobiografia acestuia descoperită la CNSAS.

IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale împotriva locotenentului-major (r) Constantin Istrate (88 ani) pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Descris de către foştii deţinuţi politici drept unul dintre cei mai cruzi torţionari din penitenciarele comuniste, Constantin Istrate se face responsabil, în virtutea funcţiilor îndeplinite şi prin duritatea regimului de detenţie aplicat, de decesul a 217 deţinuţi în Colonia de Muncă de la Oneşti (1 deces) şi Penitenciarul Gherla (216 decese). Între alţii, pe mâinile lui Istrate a trecut şi Paul Goma.

Constantin Istrate s-a născut într-o familie de ţărani săraci şi a absolvit şapte clase la şcoala primară din comuna Mălini, Suceava. Până în anul 1949 a lucrat ca muncitor necalificat în localităţile Mălini, Cotnari, Cotârgaşi şi Mărgineni. În 1947 a devenit membru al organizaţiei locale a Tineretului Sătesc şi a intrat în armată, de unde a fost repartizat la Brigada de Securitate Comunicaţii, respectiv la Batalionul 5 Securitate Comunicaţii Timişoara (aprilie - septembrie 1949). La sfârşitul stagiului militar a rămas în Securitate ca subofiţer, urmând să fie trimis la specializare.

Între martie şi noiembrie 1950, Istrate a urmat Şcoala de subofiţeri MAI din cadrul Centrului de Instrucţie nr. 27 Securitate Comunicaţii Satu Mare. A fost avansat, la 7 noiembrie 1950, la gradul de sergent major, fiind repartizat la Batalionul 2 Securitate Comunicaţii Iaşi în funcţia de comandant de pluton la Centrul de Instrucţie Gura Humorului. În 1951, Batalionul 2 Securitate Comunicaţii Iaşi a fost reorganizat în Batalionul 4 Instrucţie Iaşi, iar Istrate a devenit şef al Biroului Registratură şi Documente Secrete. După finalizarea studiilor militare la Câmpina, Istrate a ajuns în 1954 la Penitenciarul Gherla/formaţiunea 0606, unde a ocupat funcţiile de comandant de pluton, ajutor de serviciu al comandantului, respectiv de comandant, până în martie 1959.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primăria nu are proiecte de anvergură, consilierii se încaieră pe margine

Florin NICULA

Primăria nu are proiecte de anvergură, consilierii se încaieră pe margine

Aceleaşi idei au fost rostogolite de la un buget la altul de Mihai Chirica, doar că acum nu a mai fost consensul de altădată.

Filmuletul zilei

opinii

New York şi Bucureşti în oglinzi paralele

Alexandru CĂLINESCU

New York şi Bucureşti în oglinzi paralele

Scrisă alert, fructificând o documentaţie impresionantă (studiul a avut o primă ediţie apărută în 2016 la editura americană Common Ground), exploatând inteligent o ipoteză de lucru ce se dovedeşte fertilă, cartea Marianei Neţ ne oferă o lectură pasionantă. Este, fără dublii, unul dintre evenimentele editoriale ale acestui an.

Vuia (III)

Neculai SEGHEDIN

Vuia (III)

Biograful oficial al lui Traian Vuia a fost inginerul George Lipovan (1905-1972). Acesta a studiat la Şcoala Politehnică din Timişoara, Universitatea din Paris, şcoala de jurnalişti din Paris şi la şcoala militară aeronautică din Bucureşti. În 1925, Lipovan pleacă la Paris, unde îl întâlneşte pe Vuia, de care îl va lega o puternică relaţie de prietenie, dovadă fiind îndelungata corespondenţă dintre cei doi. Lui Lipovan îi datorăm seria de cărţi dedicate lui Vuia, bazate pe mărturiile inventatorului şi pe propriile sale cercetări documentare.

Competiţia mare

Nicolae CREŢU

Competiţia mare

Viaţa însăşi este, desigur, şi competiţie: dar înţelegând prin asta, din perspectiva valorilor omului (care îl disting de animalitate), nu malthusiana sfâşiere de homo hominilupus, ci un spirit al emulaţiei meritocrate definit prin fair play. Metaforism sportiv, da: fără „dopaj”, nici blaturi sau „arbitri” părtinitori, corupţi, fără trucaje şi măsluiri. 

pulspulspuls

Oare va ajunge scaunul de la ales la 100 de mii de coco au ba?

Oare va ajunge scaunul de la ales la 100 de mii de coco au ba?

O boare de semne de îngrijorare cică ar fi trecut zilele asteape deasupra viilor politice româneşti şi ieşene, stimaţi telespectatori, după ce pe piaţă ar fi apărut datele singurului sondaj politic credibil de la alegeri încoace. Iar acolo curioşii au putut vedea, cu oarecare surprindere, evident, că AUR a trecut sesizabil peste USR. 

Caricatura zilei

A avea sau a nu avea amendamente

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.