Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Celălalt război (I)

GALERIE
catalin onofrei
  • catalin onofrei
- +

Când memele ucid genele.

Majoritatea adolescenţilor de astăzi, hoinari într-o lume a reţelelor sociale, ştiu probabil ce sunt „meme-urile”. Sunt ideile, poveştile, imaginile, sunetele etc. transmise pe calea internetului. Poate că primele „meme-uri” s-au vrut doar nişte glumiţe ori un soi de parodii, dar ele au depăşit de mult, oarecum pe şestache, stadiul inocenţei. Aceste grăunţe de informaţie ne pot condimenta viaţa. Dar ne pot declanşa şi moartea.

Puţini adolescenţi, dar poate şi mai puţini adulţi au habar că termenul „meme” a fost introdus în deceniul al VIII-lea al secolului trecut de către biologul britanic Richard Dawkins, autorul volumului „Gena egoistă”. Pentru Dawkins, „meme” înseamnă o unitate de informaţie culturală asemănătoare genelor prin puterea ei de a influenţa lumea în care trăim. Dar în vreme ce genele reprezintă un set de instrucţiuni codate chimic în ADN, ce se transmit de la părinţi la copii prin procreere, memele trec de la o generaţie la alta prin exemplu şi imitaţie. Ochii albaştri, sexul şi inteligenţa nativă sunt produsul amestecului de gene, dar bâta, poezia şi democraţia sunt rezultatul culturii.

Preluând şi dezvoltând conceptul de meme, psihologul Mihaly Csikszentmihalyi (în „Evoluţia sinelui” - 1993) ajunge la concluzii stranii, tulburătoare şi mai ales - din păcate! - vizionare. Dacă iniţial memele au părut a avea rolul de a elibera omul de sub robia genelor, cu timpul ele au dat semne că vor să preia la rândul lor controlul umanităţii. Unul dintre exemplele lui Csikszentmihalyi, cel mai palpitant, se referă la evoluţia armelor. La început, suliţa i-a permis individului să ucidă de la o distanţă sigură animale mai mari şi mai periculoase, ajutându-l astfel să supravieţuiască. Mai târziu, altul a inventat arcul, oferind suliţei o soră mai mică, dar iute şi mortală: săgeata. După mii de ani, aceeaşi idee a stat la baza arbaletei, muschetei şi puştii. Până la mitralieră a mai fost un pas, inventatorul pistolului mitralieră - John Thompson -, murind îngrozit de răul pe care-l făcuse cadou lumii. Au urmat rachetele şi bombele atomice, toate făcând de-a lungul istoriei sute de milioane de victime nevinovate. Departe de a ne asigura supravieţuirea şi confortul, armele tot mai sofisticate de astăzi pot însemna sfârşitul umanităţii. E suficient ca un smintit, deja avem măcar unul la răsărit de noi, să apese un buton roşu.

Se vor găsi destui care să susţină, aidoma iubitorilor de arme de pretutindeni, că nu armele, ci oamenii ucid alţi oameni. Dar Csikszentmihalyi demonstrează că fiecare invenţie importantă a schimbat mentalul colectiv, ne-a transformat radical obiectivele, obligându-ne să traversăm linii roşii şi graniţe altădată inviolabile. Fiecare armă ne-a poruncit parcă să o replicăm, să-i căutăm urmaşi mai distrugători decât modelul iniţal. Dar dacă oamenii dispar, cine va mai crea arme, ar întreba, pe bună dreptate, alţii? Nu cumva ucigându-şi părinţii ce le-au dat fiinţă, memele vor dispărea la rândul lor?

Cu mulţi ani în urmă am citit o carte ce făcuse furori la apariţie - „Lumea Alisei” de suedezul Sam Lundwall. Întorcându-se pe Terra la mii de ani după ce planeta fusese părăsită de oamenii ce se risipiseră prin întregul univers, un echipaj de pământeni face o descoperire incredibilă. Deloc pustie, Terra era populată acum de creaţiile milenare ale oamenilor. Găseai aici toate personajele imaginate vreodată de mintea umană. Prinşi în această lume de poveste, vizitatorii ajung să se întrebe în ce constă până la urmă adevărata realitate? 

Întorcându-ne la Csikszentmihalyi şi la anul în care a apărut „Evoluţia sinelui”, 1993, deci cu destui ani înaintea exploziei fenomenului reţelelor sociale, descoperim rapid că psihologul american de origine maghiară a intuit că memele vor găsi o metodă de a se răspândi mult mai rapid ca înainte. Şi că vor privi tot mai chiorâş spre gene, punându-le gând rău.

Aud tot mai des despre adolescenţi ucişi de câte-o memă răutăcioasă care circulă sub formă de provocare. Mă întreb uneori ce mai face acea memă, unde s-a aciuat şi ce pune la cale? 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri