anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Celălalt război (I)

GALERIE
catalin onofrei
  • catalin onofrei
- +

Când memele ucid genele.

Majoritatea adolescenţilor de astăzi, hoinari într-o lume a reţelelor sociale, ştiu probabil ce sunt „meme-urile”. Sunt ideile, poveştile, imaginile, sunetele etc. transmise pe calea internetului. Poate că primele „meme-uri” s-au vrut doar nişte glumiţe ori un soi de parodii, dar ele au depăşit de mult, oarecum pe şestache, stadiul inocenţei. Aceste grăunţe de informaţie ne pot condimenta viaţa. Dar ne pot declanşa şi moartea.

Puţini adolescenţi, dar poate şi mai puţini adulţi au habar că termenul „meme” a fost introdus în deceniul al VIII-lea al secolului trecut de către biologul britanic Richard Dawkins, autorul volumului „Gena egoistă”. Pentru Dawkins, „meme” înseamnă o unitate de informaţie culturală asemănătoare genelor prin puterea ei de a influenţa lumea în care trăim. Dar în vreme ce genele reprezintă un set de instrucţiuni codate chimic în ADN, ce se transmit de la părinţi la copii prin procreere, memele trec de la o generaţie la alta prin exemplu şi imitaţie. Ochii albaştri, sexul şi inteligenţa nativă sunt produsul amestecului de gene, dar bâta, poezia şi democraţia sunt rezultatul culturii.

Preluând şi dezvoltând conceptul de meme, psihologul Mihaly Csikszentmihalyi (în „Evoluţia sinelui” - 1993) ajunge la concluzii stranii, tulburătoare şi mai ales - din păcate! - vizionare. Dacă iniţial memele au părut a avea rolul de a elibera omul de sub robia genelor, cu timpul ele au dat semne că vor să preia la rândul lor controlul umanităţii. Unul dintre exemplele lui Csikszentmihalyi, cel mai palpitant, se referă la evoluţia armelor. La început, suliţa i-a permis individului să ucidă de la o distanţă sigură animale mai mari şi mai periculoase, ajutându-l astfel să supravieţuiască. Mai târziu, altul a inventat arcul, oferind suliţei o soră mai mică, dar iute şi mortală: săgeata. După mii de ani, aceeaşi idee a stat la baza arbaletei, muschetei şi puştii. Până la mitralieră a mai fost un pas, inventatorul pistolului mitralieră - John Thompson -, murind îngrozit de răul pe care-l făcuse cadou lumii. Au urmat rachetele şi bombele atomice, toate făcând de-a lungul istoriei sute de milioane de victime nevinovate. Departe de a ne asigura supravieţuirea şi confortul, armele tot mai sofisticate de astăzi pot însemna sfârşitul umanităţii. E suficient ca un smintit, deja avem măcar unul la răsărit de noi, să apese un buton roşu.

Se vor găsi destui care să susţină, aidoma iubitorilor de arme de pretutindeni, că nu armele, ci oamenii ucid alţi oameni. Dar Csikszentmihalyi demonstrează că fiecare invenţie importantă a schimbat mentalul colectiv, ne-a transformat radical obiectivele, obligându-ne să traversăm linii roşii şi graniţe altădată inviolabile. Fiecare armă ne-a poruncit parcă să o replicăm, să-i căutăm urmaşi mai distrugători decât modelul iniţal. Dar dacă oamenii dispar, cine va mai crea arme, ar întreba, pe bună dreptate, alţii? Nu cumva ucigându-şi părinţii ce le-au dat fiinţă, memele vor dispărea la rândul lor?

Cu mulţi ani în urmă am citit o carte ce făcuse furori la apariţie - „Lumea Alisei” de suedezul Sam Lundwall. Întorcându-se pe Terra la mii de ani după ce planeta fusese părăsită de oamenii ce se risipiseră prin întregul univers, un echipaj de pământeni face o descoperire incredibilă. Deloc pustie, Terra era populată acum de creaţiile milenare ale oamenilor. Găseai aici toate personajele imaginate vreodată de mintea umană. Prinşi în această lume de poveste, vizitatorii ajung să se întrebe în ce constă până la urmă adevărata realitate? 

Întorcându-ne la Csikszentmihalyi şi la anul în care a apărut „Evoluţia sinelui”, 1993, deci cu destui ani înaintea exploziei fenomenului reţelelor sociale, descoperim rapid că psihologul american de origine maghiară a intuit că memele vor găsi o metodă de a se răspândi mult mai rapid ca înainte. Şi că vor privi tot mai chiorâş spre gene, punându-le gând rău.

Aud tot mai des despre adolescenţi ucişi de câte-o memă răutăcioasă care circulă sub formă de provocare. Mă întreb uneori ce mai face acea memă, unde s-a aciuat şi ce pune la cale? 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ultimele decizii și declarații ale Moscovei anunță o escaladare majoră a conflictului din Ucraina (II)

Alexandru LĂZESCU

Ultimele decizii și declarații ale Moscovei anunță o escaladare majoră a conflictului din Ucraina (II)

Mobilizarea generală decisă la Kremlin și mai ales așa-zisele „referendumuri”, un preambul la anexarea unei mari părți din Ucraina, la pachet cu amenințarea cu lovituri nucleare, cu efecte potențial incontrolabile, sunt privite cu îngrijorare nu doar în Occident, ci și la Beijing.

opinii

Experimentul Închisorii de la Stanford

Briscan ZARA

Experimentul Închisorii de la Stanford

Transformarea noastră odată cu evenimentele este inevitabilă. Vorbim despre destin? Nici vorbă, aşa îşi explică doar unii naivi neputinţa în faţa Marelui Val, atâta tot. E doar natura din care facem parte, nimic mai mult, trebuie să ne intre bine în cap asta.

Fascinanta şi invincibila prostie

Cristina DANILOV

Fascinanta şi invincibila prostie

Mulţi cred că naivitatea este un sinonim pentru prostie. Există o părere că prostia înseamnă a nu şti şi a nu înţelege ceva. De asemenea, atunci când vorbim despre prostie, vorbim despre un grad scăzut de inteligenţă, lipsă de inteligenţă, ilogicitatea acţiunilor unei persoane sau a cuvintelor sale. Dar credem că prostia este, în primul rând, lipsa de dorinţă a unei persoane de a gândi. Deci, un fel de lenea minţii.

Moş Ghiţă şi economia de piaţă

Mihai DORIN

Moş Ghiţă şi economia de piaţă

De când se ştiu, moş Ghiţă şi mătuşa Ileana au muncit în gospodărie, la pământ şi îngrijirea animalelor. Deşi amândoi au sărit binişor de 80 de ani, ei continuă să facă acelaşi lucru. 

pulspulspuls

Boala lui Calache face ravagii în partidoiul local. Iată ultimul exemplu

Boala lui Calache face ravagii în partidoiul local. Iată ultimul exemplu

Să tot fie vreo câteva luni, stimaţi telespectatori, de când unii observatori mai atenţi ai politichiei locale au început a semnala comportamentul ciudat al unui veteran al partidoiului, lăsat la vatră între timp, fost purtător de cuvânt al primarilor din comune, gură mare şi spartă la vremea sa, cu relaţii la Bucale şi alte celea. 

Caricatura zilei

Trafic

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.