Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cele 8 zone cu risc de alunecări de teren din Iaşi cuprinse în noul PUG

GALERIE
alunecare copoulocuinta copou crapaturi
  • alunecare copou
  • locuinta copou crapaturi
- +
Noul Plan de Urbanism delimitează zonele din Iaşi unde pot să apară alunecări de teren. Zona 1 (perimetru): Cimitirul Evreiesc, Petru Poni, Fundaţie, Dumbrava Roşie, Grădina Botanică, Agronomie. Zona 2: Şcoala Normală, Tg. Copou, Ştefan cel Mare, Super Copou, Sărărie, Pogor şi Independenţei. Zona 3: Arcu - Râpa Galbenă. Zona 4: Lăpuşneanu, Piaţa Unirii, Mitropolie, Teatru, Trei Ierarhi, Primărie, Panu, Palat, Bucşinescu. Zona 5: Vasile Lupu, Ciurchi şi Grădinari. Zona 6: Cărămidari, Mănăstirea Galata, Berindei, Sf. Vasile şi parţial Inculeţ. Zona 7: Hipodrom, Cetăţuia, Manta Roşie şi Siraj. Zona 8: Cantina IAS, Trei Fântâni, Spital Socola, Socola, Trei Sarmale, Dealul Bucium, Păun. Aceste zone ar trebui monitorizate de Primărie.

Noul Plan Urbanistic General (PUG) al Iaşului prezintă în detaliu problema alunecărilor de teren la Iaşi. Potrivit documentului, alunecările de teren au o evoluţie în salturi cu mişcări lente în majoritatea cazurilor, iar din când în când, în perioadele cu precipitaţii bogate, capătă un caracter violent provocând distrugeri importante la clădiri, căi de comunicaţii sau la reţele edilitare.

În context, specialiştii au precizat că astfel de fenomene au avut loc de mai multe ori în perioada 1932 - 2005 şi au afectat su­prafeţe importante din zonele Ţicău, Bog­dan, Râpa Galbenă, Păcurari, Aurora, Şipo­ţel, Brânduşa, Galata, Cetăţuia, Bucium, Co­pou Est şi altele. Specialiştii amintesc că în 1942 alunecările de teren din Ţicău s-au produs pe o suprafaţă de 40 ha (zona stră­zilor Simion Bărnuţiu, Soarelui, Caraiman, Delavrancea, Ţicăul de Jos, Bogdan Vodă) şi au distrus total sau parţial 370 de case.

„Încă din 2002, Iaşul a fost inclus pe lista oraşelor cu risc maxim la alunecările de teren de către comitetul special constituit pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Teritoriului şi Locuinţei. Prin extinderea oraşului şi efectuarea lucrărilor haotice (infiltraţii nedrenate), pânza freatică a oraşului s-a apropiat la câţiva metri de suprafaţa solului. Nu numai oraşul Iaşi are probleme, ci întreg judeţul, de men­ţionat fiind alunecările din zonele Bu­cium, Bârnova, Tomeşti, Comarna şi Răducăneni“, se precizează în PUG.

Care sunt cauzele alunecărilor de teren

Potrivit documentului, alunecările de te­ren afectează suprafeţe însemnate de teren, iar producerea acestora este favo­rizată de condiţiile privind panta şi energie reliefului, substratul geologic cu alternanţe de roci permeabile şi impermeabile care dau nivele freatice şi izvoare, de perioadele de ploi abundente, de procentul relativ redus de acoperire cu vegetaţie forestieră, precum şi de activitatea umană (defrişări, irigaţii, supraîncărcarea terenului cu construcţii, neîntreţinerea lucrărilor de combatere).

„Alunecările de teren se manifestă preponderent în lunile ianuarie - martie, fie prin reactivarea unor alune­cări vechi, fie prin apariţia altora noi şi au ca efect distrugerea şi afectarea tere­nu­rilor agricole, locuinţelor, anexelor gospodăreşti şi căilor de comunicaţii“, se precizează în PUG.

Drept cauze, specialiştii au identificat cel puţin cinci: pânză de apă freatică cu orientare generală Nord-Sud şi cu adâncimi variind între 10-12 m în Copou şi 4-7 m în zona centrală (Palatul Culturii), terenurile macroporice sensibile la umezire (1-1,5 m), terenurile contractile (1,5-2m), nisipuri sub presiune (zona Spitalului Sf. Spiridon) şi lichefiabile (zona Teatrului Naţional - Palatul Culturii), precum şi degradarea în timp a lucrărilor de stabilizare, fără posibilitatea de modernizare sau de refacere.

„În prezent este încă în lucru proiectul de întocmire a hărţilor de hazard şi risc la alunecări de teren pe mai multe grade, care vor putea fi folosite ori de câte ori se doreşte construirea unui imobil pe terenuri în pantă, putându-se indica gradul de siguranţă la alunecare, dacă şi în ce condiţii persoanele interesate ar putea să construiască în zonele po­tenţial alunecătoare“, se arată documentul strategic.

Care sunt cele opt zone cu risc

În PUG au fost incluse „opt zone cu hazard ridicat de alunecare“, în urma unui studiu făcut de Search Corporation în 2009, aceeaşi companie care a întocmit şi planul urbanistic general în perioada 2008 - 2015.

Zona 1 (la nord de Bahlui) cuprinde Amfi­teatru, Munca Invalizilor, Cimitirul Evre­iesc, Crucea Roşie, Piaţa Păcurari, Necu­lau, Petru Bogdan, Şipoţel, Petru Poni, Aurora, Titu Maiorescu, Parcul Copou, Uni­versitatea corp A, Fundaţie, Regimen­tul 3 Penitenciar, Friederick, Dumbrava Ro­şie, Stadion, Grădina Botanică, Vini­fruct, parţial Munteni, Agronomie, Dealu Zorilor, Liceul Agricol Adamachi şi partea de sud a cartierului Sadoveanu.

Zona 2 (nord de Bahlui, este de zona 1) cuprinde Şcoala Normală, parţial Sadoveanu, Tg. Copou, Ştefan cel Mare, Ursulea, Petre An­drei, Super Copou, Codrescu, Sărărie, Uni­versitatea corp B, Pogor, Casa Studenţilor şi Independenţei.

Zona 3 este în perimetrul Arcu - Râpa Galbenă.

Zona 4 se află în stânga văii Bahluiului cu Lăpuşneanu, Poşta, Piaţa Unirii, Săulescu, Mitropolie, Tea­tru, Filarmonica - Tg. Cucu, Trei Ierarhi, Primărie, Panu, Palat, Bucşinescu şi Elena Doamna.

A cincea zonă cuprinde Vasile Lupu, Ciurchi şi Grădinari.

A şasea zonă se află la sud de Bahlui, în malul stâng al Nicolinei cu Cărămidari, Măn. Galata, Berindei, Sf. Vasile, parţial Sta­ţiunea Galata şi parţial Inculeţ.

Zona 7 este localizată în malul drept al Nicolinei (partea sudică a municipiului) cu Hipo­drom, Cetăţuia, Măn. Cetăţuia, Manta Roşie şi partea sudică a cartierului Siraj.

Ultima zonă (8) se află în sudul Iaşului şi cuprinde Cantina IAS, Trei Fântâni, Spital Socola, Fene Grup, Socola, Trei Sarmale, Plopii Fără Soţ, Combinat Bucium, Dealul Bucium, Casa de Oaspeţi, Ferma Pietrărie şi Păun.

Potrivit PUG-ului, zonele supuse fenomenului de alunecare de teren sunt clasificate şi ţinute sub control de către Biroul Versanţi şi Monumente din cadrul Primăriei. Clasificarea municipalităţii cuprinde versanţii Copou Est, Copou Vest, Ţicău, Păcurari, Râpa Galbenă, zona platoului central, Tătăraşi, Brânduşa, Galata, Bucium şi Cetăţuia - Manta Roşie.

Ce măsuri se propun în PUG

Specialiştii propun, în primul rând, realizarea de studii geotehnice amănunţite pentru orice tip de lucrare şi respectarea normativelor în cazul în care sunt identificate probleme. „În situaţia în care se vor realiza construcţii pe versanţi, va fi absolut necesară realizarea calculelor de stabilitate şi proiectarea eventualelor lucrări de consolidare“, se precizează în PUG.

Totodată, specialiştii recomandă intervenţii asupra cadrului natural precum împăduriri, tasări ale terenurilor, desecări şi reabilitarea terenurilor mlăştinoase, captări şi canalizări ale apelor provenite din torenţi, sistematizări verticale, amenajări şi consolidări preventive ale zonelor parţial degradabile.

VEDEŢI ŞI:

EXCLUSIV (IMAGINI):Cum va arăta Iaşul în următorii ani! Zeci de pasaje în plan

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri