Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Dintre intelectualii pozitivişti, cei mai expuşi ideologic au fost inginerii. Au fost vremuri, nu demult apuse, când această poziţie intelectuală a fost exploatată intens sub acest aspect, inginerii fiind identificaţi ca nişte vectori de influenţă ideologică. Se pare că această falsă identitate nu a dispărut nici în zilele noastre.
Charles P. Snow a fost şi fizician, şi scriitor. Era specialist în radiaţii infraroşii la Christ's College, Cambridge şi, de asemenea, scria romane care s-au bucurat de succes la public şi critică. La data de 7 mai 1959, la clubul de lectură Rede din Cambridge, el a fost invitat să ţină o prelegere care a devenit celebră: Cele două culturi. Era pentru prima oară când, la un asemenea nivel de dezbateri, se punea o astfel de problemă. Snow arăta care era impactul pe care îl juca tehnologia în dezvoltarea societăţii. Arăta faptul că intelectualul nu trebuie să aibă exclusiv preocupări umaniste, ci trebuie să fie interesat şi de descoperirile ştiinţifice ale vremii, care schimbă lumea. Snow nu se referea la un conflict între cultura înaltă şi cultura de masă, ci avea în vedere două culturi înalte, ale elitelor: cultura umanistă şi cultura ştiinţifică, tehnică. El spunea că dacă cineva afirma că nu cunoaşte principiul al doilea al termodinamicii, era echivalent cu a afirma că nu l-a citit pe Shakespeare. Nu trebuie să faceţi acum efortul de a vă aminti de la orele de termodinamică despre acest principiu. Snow era, totuşi, fizician. Transpusă pe plaiurile şi la vremurile noastre, această zicere ar suna cam aşa: cine nu ştie legile frecării intră în categoria celor care nu l-au citit pe Eminescu. La câtă fizică se face acum la şcoală, cred că am avea mari surprize la un sondaj de genul ăsta. Noroc cu Eminescu, dar nu se ştie pentru cât timp, la cât se mai citeşte acum...
Această problemă a conflictului celor două culturi a apărut pe fondul unei dezvoltări intense a ştiinţelor şi tehnologiei. Era perioada de după cel de-al doilea război mondial, care a arătat, din nou, cât de important este decalajul tehnologic într-o confruntare armată (deja în primul război mondial a fost clar faptul că un război nu se duce, exclusiv, între armate, ci şi între industriile din spatele acestora). Era perioada în care se vedeau influenţele tehnologiei asupra societăţii. Jaques Ellul arăta în 1964 faptul că în centrul lumii civilizate nu stă capitalul, ci tehnica/ tehnologia. Peste câţiva ani, Alvin Toffler va vorbi despre "cancerul istoriei", conflictul între o societate întârziată şi o tehnologie avansată. Şi asta se întâmpla acum 50-60 de ani, când tehnologia era la o distanţă uriaşă faţă de cea de azi.
Snow arăta că există un decalaj, pe de o parte, între modul de percepţie a rolului intelectualului în societate şi, pe de altă parte, a influenţei acestuia asupra societăţii. De fapt, marea provocare era redefinirea intelectualului şi a rolului său în societate. Nu este vorba despre un conflict între cultura de masă şi cultura elitelor. Nu este vorba de o diferenţă de tip axiologic. Wolf Lepenies, atunci când vorbeşte despre intelectualul european, vorbeşte despre o altă dispută, cea între intelectualii pozitivişti şi cei umanişti. În esenţă, el vorbeşte despre cei care rezolvă problemele (rezolvatorii de probleme din Gazeta Matematică, ce vremuri...) şi cei care se plâng de imperfecţiunea lumii şi a omului. Asta ar putea să pară ca o fractură în interiorul intelectualităţii, o categorie profesională care, de la Gustave Flaubert încoace, se tot fracturează, din diverse motive. Unele ţin de specificul acestei caste, în care fiecare este o personalitate, iar altele ţin de interese ideologice, sau de interese personale pur şi simplu.
Dintre intelectualii pozitivişti, cei mai expuşi ideologic au fost inginerii. Au fost vremuri, nu demult apuse, când această poziţie intelectuală a fost exploatată intens sub acest aspect, inginerii fiind identificaţi ca nişte vectori de influenţă ideologică. Se pare că această falsă identitate nu a dispărut nici în zilele noastre. O importantă revistă de cultură a găzduit, acum câţiva ani, un număr tematic numit "Despre ingineri". Cred că a fost cea mai nereuşită apariţie a revistei respective. Au fost intervievaţi numai oameni de cultură, care, în tinereţe, au făcut studii politehnice, din cauza unor constrângeri specifice perioadei comuniste. Alţii făcuseră studii tehnice după 1989. Oricum, concluzia era că studiile tehnice erau ceva ce trebuia făcut, în lipsă de altceva, o pedeapsă, o experienţă de care ne puteam lipsi oricând. Normal, pentru nişte oameni cu puternice înclinaţii umaniste.
Revenind la Charles Snow, unul din romanele sale, The Masters, tradus la noi cu titlul Universitarii, are ca subiect alegerile academice, care pe plaiurile mioritice s-au încheiat de curând. Procesul de alegere a unui decan la un colegiu universitar britanic ne dezvăluie o comunitate plină de invidii, orgolii şi interese. Natura umană ni se înfăţişează în toată dimensiunea sa academică: trădări, promisiuni, minciuni, ameninţări etc. Multe dintre acestea ni se par cunoscute, se petrec şi la noi, mai puţin scena de final. Candidatul învins, împreună cu soţia, merg la reşedinţa din campus a decanului nou-ales, pentru a lua cina împreună. Semn că alegerile s-au încheiat!
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |